Reff & Asociaţii: Starea de urgenţă poate afecta raporturile juridice dintre diverse entităţi

Starea de urgenţă poate afecta raporturile juridice dintre diverse entităţi, având în vedere natura măsurilor impuse şi posibilitatea ca starea de urgenţă să fie invocată drept cauză exoneratoare de răspundere în anumite situaţii, potrivit unei opinii realizate de Ioana Georgescu-Mureşanu, Senior Associate, şi Mihnea Galgoţiu-Săraru, Senior Managing Associate la Reff & Asociaţii.

"Preşedintele României a instituit starea de urgenţă pe o perioadă de 30 de zile cu posibilitatea prelungirii, prin Decretul nr. 195 publicat în Monitorul Oficial pe 16 martie 2020. Măsurile adoptate prin acesta sunt de imediată aplicare şi obligatorii, fără a fi necesară aprobarea în prealabil a decretului de către Parlament. În termen de cinci zile, Parlamentul urmează să încuviinţeze prin vot starea instituită, în caz contrar, Preşedintele fiind nevoit să revoce imediat decretul. Măsurile de urgenţă cu aplicabilitate imediată vizează în principal activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice. Dincolo de implicaţiile directe, starea de urgenţă poate afecta raporturile juridice dintre diverse entităţi, având în vedere natura măsurilor impuse şi posibilitatea ca starea de urgenţă să fie invocată drept cauză exoneratoare de răspundere în anumite situaţii", se spune într-un comunicat de presă al Deloitte România.

De asemenea, starea de urgenţă va influenţa modul de desfăşurare a actului de justiţie, în contextul în care activitatea instanţelor a fost semnificativ redusă încă de săptămâna trecută, în urma hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit analizei, cel mai probabil, raporturile juridice dintre entităţile private vor suferi modificări din cauză că unele dintre ele nu îşi vor mai putea respecta anumite obligaţii ca urmare a măsurilor impuse în cadrul stării de urgenţă. În cazurile în care starea de urgenţă invocată drept cauză exoneratoare de răspundere se dovedeşte a fi valabilă, niciuna din părţi nu mai poate fi considerată răspunzătoare pentru neexecutarea obligaţiilor.

"Companiile trebuie, aşadar, să evalueze atent şi individual legalitatea unor asemenea abordări, ţinând cont de conţinutul prevederilor legale, de prevederile contractuale şi de starea de fapt corespunzătoare fiecărui raport contractual. Este important de reţinut că, potrivit decretului, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează la cerere certificate de situaţie de urgenţă pentru operatorii economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, în baza documentelor justificative", menţionează sursa citată.

Potrivit decretului, judecarea altor procese civile decât cele de urgenţă deosebită este suspendată. Lista cauzelor de urgenţă deosebită nu a fost încă stabilită, ci urmează să fie clarificată de structurile de conducere din cadrul instanţelor. În acele cauze care vor fi judecate şi pe perioada stării de urgenţă, instanţele de judecată pot fixa termene scurte, inclusiv în aceeaşi zi, pot desfăşura şedinţele prin videoconferinţă şi pot comunica actele de procedură prin mijloace electronice. Chiar şi cauzele de urgenţă deosebită se pot amâna, dacă persoana interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau este spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Alternativ, instanţele pot judeca procesele dacă partea care nu poate participa îşi poate exprima poziţia în scris.
După încetarea stării de urgenţă, judecarea proceselor care au fost suspendate de drept se va relua din oficiu.

În plus, au fost adoptate măsuri pentru contracararea consecinţelor negative ale suspendării actului de justiţie, cum ar fi sancţiunile pentru neexercitarea în anumite termene a unor drepturi în faţa instanţelor de judecată sau a executorilor judecătoreşti. Mai exact, decretul prevede că prescripţiile şi termenele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă.

Termenele de exercitare a căilor de atac în procesele care erau în curs la data instituirii stării de urgenţă se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgenţă să curgă noi termene, de aceeaşi durată iniţială. În cazul în care au fost declarate căile de atac până la instituirea stării de urgenţă, dosarele vor fi transmise instanţelor superioare după încetarea stării de urgenţă.

Decretul permite continuarea activităţilor de executare silită, însă numai dacă pot fi respectate regulile de disciplină sanitară anunţate de Comitetul Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă. Organizarea licitaţiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale este însă suspendată. În acest context, măsurile şi actele de executare care pot fi efectuate la distanţă, precum instituirea unor popriri asupra conturilor bancare sau a unor datorii, vor putea fi dispuse în continuare.

De asemenea, pe durata stării de urgenţă, activitatea Registrului Comerţului şi cea de publicare şi de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se vor desfăşura prin mijloace electronice.