ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Renunțarea la suprataxarea contractelor cu normă redusă sau revenirea la normalitate

13 Decembrie 2019   |   Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România

Este nevoie de un complex de măsuri coerente în mai multe zone de reglementare cu impact în piața muncii, care pot avea un efect pozitiv în lanț atât în economie, cât și în societate per ansamblu.

Raluca Bontas, Partener Global Employer Services, Deloitte România

 
 
Eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă redusă de muncă (part-time), care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, reprezintă o revenire la normalitate după mai bine de doi ani în care acestea au fost, succesiv, afectate de măsurile fiscale pe care le-am putea evalua ca fiind disproporționate. Prima măsură de acest gen a fost adoptată în vara anului 2017, când legiuitorul a decis taxarea veniturilor din astfel de contracte cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, producând efecte absurde precum reținerea unei sume de contribuții mai mari decât suma netă de încasat (salariu net zero sau negativ). „Revoluția fiscală” ulterioară (transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și majorarea salariului minim) a agravat situația, punând presiune și mai mare pe angajatori, aceștia fiind, implicit, chemați să regleze aceste situații absurde prin acoperirea diferenței.


Legea care prevede renunțarea la supraimpozitarea contractelor part-time a fost adoptată de Parlament și, după promulgarea de către președintele României și publicarea în Monitorul Oficial, măsurile ar trebui să intre în vigoare la începutul anului viitor.

Practic, noua lege abrogă articolele din Codul Fiscal care prevăd că, din veniturile obținute în baza unui contract part-time, contribuția la sănătate și cea de asigurări sociale trebuie reținute la nivelul salariului minim pe economie, dacă suma obținută în baza contractului cu normă redusă este mai mică. În aceste condiții, se va reveni la forma anterioară, respectiv la impunerea de contribuții la venitul brut efectiv obținut de angajat și nu la un venit superior.

Argumentul autorităților pentru introducerea taxării la salariul minim, șubred

Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente.

La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp. Și au fost numeroase exemple practice absurde reclamate la acel moment. Reglarea s-a realizat prin preluarea de către angajator a sarcinii suplimentare, astfel încât salariații să nu fie afectați, însă și această măsură a fost inechitabilă, pentru că presupunea ca angajatorii să înregistreze costuri echivalente pentru un program întreg, dar pentru o contraprestație parțială.

Corelarea măsurilor fiscale cu realitatea din piața muncii

În concluzie, eliminarea acestei anomalii nu poate fi decât benefică pentru mediul de afaceri și pentru categoriile profesionale care se pretează la plata pe contract de muncă part-time. Utilizarea contractelor cu timp parțial reprezintă nu doar o necesitate a angajatorilor, ci și preferința tot mai frecventă a angajaților. A prezuma că utilizarea contractului cu timp parțial este doar un mod de a diminua sarcina fiscală nu este doar principial nedrept, ci presupune și ignorarea actualității economice, precum și perspectivele din piața muncii.

Presiunea pe flexibilizare și libertate de alegere a modului și timpului de lucru nu trebuie să reprezinte doar o provocare pentru angajatori, ci și o preocupare activă pentru autoritățile competente, care ar trebui să creeze cadrul optim pentru a răspunde acestei stări de fapt. Și dacă o astfel de preocupare nu este pe lista de priorități imediate, atunci e imperios necesar măcar să nu se amplifice presiunea prin măsuri care pun în dificultate atragerea și retenția forței de muncă și așa precară.

Prin urmare, este de apreciat faptul că această măsură a fost eliminată, dar eforturile în această direcție nu trebuie să se oprească aici. Este nevoie de un complex de măsuri coerente în mai multe zone de reglementare cu impact în piața muncii, care pot avea un efect pozitiv în lanț atât în economie, cât și în societate per ansamblu.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 25 / 12125
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Din vorbă-n vorbă cu Lavinia Aftodor, Senior Legal Counsel la BCR, singurul In-House Counsel desemnat Rising Star în România de către Euromoney. “Munca de in-house lawyer nu este rutinantă, sarea și piperul sunt prezente zi de zi. E o plăcere să îmi regăsesc vechi colegi de breaslă, din case de avocatură de prestigiu, cu care să fac echipă în cadrul unui proiect complex”
    Firmele de avocați mai au doar câteva zile pentru a trimite oferte într-un contract de 690.000 € | MFP vrea să atragă anual de pe piețele externe 5-6 mld. €, până în 2022. Statul caută avocați pentru a “upgrada” programul MTN
    Cum lucrează avocații de IP de la bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ. Activitatea intensă în 2019, cu numeroase elemente de inovație, prin soluții aplicate pentru protecția drepturilor clienților. Anul acesta va fi extinsă interconectarea domeniului IP cu domeniile TMT
    act | Botezatu Estrade Partners face o primă rundă de promovări și recrutare sub noul brand. Mihaela Poșircă devine partener, alți avocați fac un pas înainte în carieră
    CJUE: Confiscarea sumelor nedeclarate la frontiera României este contrară dreptului UE. Țuca Zbârcea & Asociații a sesizat Curtea europeană
    Filip & Company a asistat BT Leasing în cadrul unei emisiuni de obligaţiuni de 40 de milioane euro
    Popovici Nițu Stoica & Asociații are un nou Avocat Asociat. Irina Ivanciu, promovată pe poziția de partener de la 1 ianuarie
    Gabriel Albu iese din asocierea cu Ovidiu Budușan după 12 ani de colaborare. Albu Legal, un nou jucător puternic în practica de ”business crime”
    LegiTeam: ZRPV recrutează avocat definitiv pentru departamentul Litigii
    PNSA și D&B David şi Baias, în tranzacția prin care Altex preia RTC Proffice Experience de la Oresa Ventures. Ce avocați au fost implicați în proiect
    Schoenherr si Asociații, avocații OMV Petrom în preluarea rețelei Art Petrol. Partenerii Oana Constantinescu și Georgiana Bădescu, în prim plan
    Cosmin Vasile, singurul avocat din România listat concomitent în ultimele clasamente Who’s Who Legal Arbitration și Who’s Who Legal Litigation
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...