RSS
Scurte considerații în legătură cu intervenția voluntară în materia achizițiilor publice
28 Octombrie 2020 Radu Damaschin, Partener, departament Litigii - NNDKP
Ceea ce urmărim să analizăm privește exclusiv modul în care intervenientul din cele două mecanisme de contestare poate sau nu să acceseze (în anumite circumstanțe) calea de atac specifică împotriva soluției din contestație, respectiv dacă din perspectiva modului de valorificare a căii de atac, procedura administrativ - jurisdicțional oferă sau nu intervenientului un regim mai favorabil decât contestația adresată instanței de judecată.
.jpg)
|
|
Radu Damaschin, Partener, departament Litigii - NNDKP |
Disputele judiciare referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică au particularitatea că se transformă de cele mai multe ori într-un război al tuturor împotriva tuturor. Cauze care inițial privesc acte ale autorităților contractante referitoare la un anumit ofertant, devin un joc de strategie în care toți ceilalți competitori caută să folosească raportul juridic litigios drept vector pentru maximizarea propriilor șanse de adjudecare a contractului.
Dincolo de contestație și plângere/ recurs, cele două manifestări procedurale specifice ale dreptului la acțiune în materie, intervenția voluntară constituie instrumentul procedural prin care raportul juridic conflictual își poate lărgi conținutul atât subiectiv, cât și obiectiv.
Dincolo de contestație și plângere/ recurs, cele două manifestări procedurale specifice ale dreptului la acțiune în materie, intervenția voluntară constituie instrumentul procedural prin care raportul juridic conflictual își poate lărgi conținutul atât subiectiv, cât și obiectiv.
Chiar dacă Legea nr. 101/2016 reglementează două căi de contestare a actelor autorităților contractante care se doresc echivalente prin scopul lor (contestația adresată CNSC și contestația adresată direct instanței de judecată), în realitate intervenția voluntară în cadrul celor două proceduri implică și unele diferențe de tratament. Astfel, un ofertant trebuie să analizeze cu atenție care este modalitatea de acțiunea cea mai potrivită pentru protejarea intereselor proprii.
Nu vom prezenta aici diferența de regim juridic dintre contestația administrativ - judiciară și cea exclusiv judiciară, după cum nu vom detalia nici diferența de tratament între intervenția principală și intervenția accesorie, astfel cum sunt acestea reglementate de Codul de procedură civilă.
Ceea ce urmărim să analizăm privește exclusiv modul în care intervenientul din cele două mecanisme de contestare poate sau nu să acceseze (în anumite circumstanțe) calea de atac specifică împotriva soluției din contestație, respectiv dacă din perspectiva modului de valorificare a căii de atac, procedura administrativ - jurisdicțional oferă sau nu intervenientului un regim mai favorabil decât contestația adresată instanței de judecată.
Se cuvine să menționăm pentru început că intervenția voluntară este posibilă atât în contestația administrativ - judiciară (inițiată în fața CNSC), cât și în cadrul contestației adresate direct instanței de judecată. Potrivit art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/20161, în cazul contestației înregistrate la CNSC, termenul de formulare a cererii de intervenție voluntară este de 10 zile de la data la care contestația este publicată în SEAP, sau alternativ, de la data comunicării acesteia în cazul procedurilor a căror inițiere se realizează prin SEAP.
Observăm întâi că textul citat, ca de altfel și alin. 4 al aceluiași articol, vorbește despre intervenția voluntară, fără a mai face distincția clasică între intervenția principală și cea accesorie.
Cu toate acestea, atât CNSC, cât și instanțele de judecată recunosc și acceptă posibilitatea formulării ambelor tipuri de intervenție, atât în considerarea trimiterii exprese la prevederile Codului de procedură civilă din cuprinsul art. 68 din Legea nr. 101/2016, cât și prin raportare la scopul urmărit/ declarat de către intervenient prin formularea cererii sale.
Cele două argumente de interpretare pot justifica cu succes co/existența celor două forme de intervenție în domeniul contenciosului atribuirii contractelor de achiziție, chiar dacă în ce ne privește apreciem că față de specificul materiei, un astfel de demers corespunde mai degrabă unei intervenții accesorii. Avem în vedere în susținerea acestui punct de vedere faptul că de cele mai multe ori intervenția principală echivalează în realitate cu o contestație mascată efectuată de cele mai multe ori peste termen și fără plata cauțiunii, respectiv a taxei de timbru corespunzătoare.
Întorcându-ne la prevederile Legii nr. 101/2016, observăm apoi ca același act normativ nu conține nicio prevedere specială în privința intervenției formulate în cadrul contestației adresată direct instanței de judecată, ceea ce face aplicabile prevederile normei de trimitere, respectiv regulile de drept comun din Codul de procedură civilă. Or, asta înseamnă că sancțiunea care intervine în cazul depășirii termenului de 10 zile (decăderea) nu produce efecte decât în fața CNSC, în vreme ce în cazul contestației judiciare, intervenția poate fi formulată oricând până la închiderea dezbaterilor în fața instanței de fond sau de recurs (în cazul intervenției accesorii), sau până la închiderea dezbaterilor în fața instanței de fond (în cazul celei principale).
În cazul plângerii împotriva deciziei CNSC, practica judiciară s-a pronunțat în mod constant în sensul că decăderea nu mai produce efecte și că intervenția accesorie ar putea fi formulată în condițiile Codului de procedură civilă, adică oricând până la închiderea dezbaterilor2. Argumentul principal invocat a fost acela că art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016 instituie reguli aplicabile doar contestației în fața CNSC, ceea ce face ca în plângere să devină aplicabile aceleași reguli de drept comun.
După cum se poate observa, singura regulă specială în legătură cu termenul în care poate fi formulată cererea de intervenție privește doar contestația pe cale administrativ - jurisdicțională și doar în fața CNSC, în rest, sunt aplicabile prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă.
O altă problemă extrem de interesantă pe care am întâlnit-o în practică, privește dreptul intervenientului în cele două proceduri de contestare de a formula calea de atac specifică: plângerea în cazul deciziei CNSC, respectiv recursul împotriva sentinței prin care tribunalul soluționează contestația judiciară. Remarcăm aici poate cea mai interesantă diferență de regim juridic (alături de cel de natură pecuniară) dintre cele două proceduri de contestare.
Potrivit art. 67 alin. 4 din Codul de procedură civilă, calea de atac exercitată de către intervenientul accesoriu este condiționată, sub aspectul admisibilității3, de actul de procedură simetric formulat de partea în favoarea căreia s-a intervenit. În privința contestației administrativ - jurisdicționale, art. 29 din Legea nr. 101/2016 consacră dreptul oricărei persoane vătămate de decizia CNSC de a formula plângere. Cu alte cuvinte, în logica legii speciale, devine indiferent dacă partea interesată/ vătămata titulară a plângerii a participat sau nu la judecata contestației. Acesta este motivul pentru care în cazul intervenientului accesoriu, plângerea acestuia se consideră admisibilă chiar dacă partea în favoarea căreia a intervenit nu formulează plângere, renunță la aceasta sau plângerea este respinsă fără ca instanţa să se pronunțe (din orice motiv) pe fondul ei.
În practică s-a ivit situația în care intervenientul accesoriu din contestația judiciară, prevalându-se de această reglementare specială, a încercat să justifice admisibilitatea propriului recurs în condițiile în care partea în favoarea căreia a intervenit nu a formulat cale de atac sau a renunțat la demers.
Un alt argument invocat în susținerea acestui demers a fost acela că nu se pot concepe soluții diferite asupra admisibilității căii de atac, în funcție de calea de contestare aleasă.
În ce ne privește, o astfel de teză nu poate fi acceptată. Spre deosebire de plângere, în cazul contestației judiciare Legea nr. 101/2016 nu mai conține un text care să permită formularea recursului de către orice persoana vătămată4. Mai exact, calea de atac formulată de intervenient este supusă exclusiv regulilor consacrate de Codul de procedura civilă5. Or, cum în materia regulilor de procedură analogia nu este îngăduită, poziția intervenientului rămâne în continuare subordonată poziției procesuale și interesului parții în favoarea căreia a intervenit.
1.Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 23 mai 2016.
2. A se vedea în acest sens, Curtea de Apel București, Încheierea din 6 martie 2019, dosar nr. 8537/2/2018.
3. Sancțiunea este una specifică în sensul respingerii căii de atac ca neavenită.
4. Prin renunțarea la recursul principal, intervenientul accesoriu își valorifică dreptul la aceeași cale de atac, exclusiv în considerarea calității lui de parte vătămată, iar nu în calitate de intervenient accesoriu.
5. A se vedea în acest sens Decizia nr. 388/13.05.2020, dosar nr. 16042/3/2019.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 8336 / 9603 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BizLawyer îi prezintă pe avocații care au devenit parteneri în ultimele runde de promovări | De vorbă cu Andrei Cosma (BACIU PARTNERS), revenit în avocatura locală după ce a activat ca general counsel pentru o firmă de tehnologie din Malta: ”Cred că succesul în avocatură apare atunci când un avocat înțelege cu adevărat distincția - și îmbinarea - dintre profesia de avocat și avocatura ca business. Ambele concepte au o importanță de sine stătătoare și trebuie creată o simbioză pentru a tinde spre succes”
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
