
Şef Direcţia Financiară a BNR: Valoarea creditării “verzi” pentru companii a ajuns la 5 miliarde de lei, în martie
28 Mai 2024
AgerpresPotrivit reprezentantului BNR, pe segmentul creditelor ipotecare "verzi", valoarea acestora a ajuns la aproximativ opt miliarde de lei, în creştere de 69%, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de împrumuturi.
Creditele "verzi" acordate companiilor în România s-au cifrat la valoarea de 5 miliarde de lei, în luna martie a acestui an, în creştere anuală de 129%, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).
"La momentul actual, creditarea "verde" este încă o piaţă în informare şi, de asemenea, are un potenţial ridicat pentru creşterea nivelului de intermediere financiară. Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestora se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că acesta reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi "verzi", însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor. Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri "verzi", respectiv cam jumătate din finanţarea "verde". Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică", a subliniat Dragu.
"La momentul actual, creditarea "verde" este încă o piaţă în informare şi, de asemenea, are un potenţial ridicat pentru creşterea nivelului de intermediere financiară. Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestora se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că acesta reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi "verzi", însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor. Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri "verzi", respectiv cam jumătate din finanţarea "verde". Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică", a subliniat Dragu.
Potrivit reprezentantului BNR, pe segmentul creditelor ipotecare "verzi", valoarea acestora a ajuns la aproximativ opt miliarde de lei, în creştere de 69%, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de împrumuturi.
În ceea ce priveşte obligaţiunile "verzi", datele prezentate de Florin Dragu arată că, în România, cuantumul s-a situat la 720 de milioane de euro, în 2023.
"Această sumă este cumva valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva iniţiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acţiuni pe acest palier care urmăreşte o creştere a gradului de conştientizare cu privire la efectele riscurilor climatice şi, de asemenea, cu privire la îmbunătăţirea disponibilităţii datelor privind creditarea "verde".
Aceasta vizează atât să sprijine instituţiile financiare în tranziţia verde, cât şi companiile nefinanciare prin creşterea capacităţii acestora de înţelegere a riscurilor climatice şi de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunităţi (...)", a menţionat oficialul BNR.
Acesta a făcut referire şi la rezultatele unui sondaj derulat la nivel semestrial în rândul a aproximativ 12.000 de companii din România, pentru a afla capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice.
"Gradul de conştientizare, dar şi capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă şi semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari. Dacă ne uităm la gradul de răspuns, vedem că 50% dintre companiile mici au răspuns, în timp ce la nivelul corporaţiilor ponderea este undeva la 80%. Din perspectiva accesului la finanţare, cam 60% dintre firmele respondente consideră că acesta nu va fi afectat de schimbările climatice. Am observat faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce priveşte integrarea acestor elemente în gestionarea riscurilor. Practic, majoritatea instituţiilor - cam 80% dintre acestea - au răspuns că utilizează standarde internaţionale şi circa 10% că intenţionează să le implementeze în următorul an. Comparativ, acum doi ani, când am derulat acelaşi chestionar, ponderea era undeva la 30%", a afirmat Florin Dragu.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 1051 / 9764 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...