Şeful BIS: Este prea devreme să spunem cum va afecta noul război perspectivele economiei mondiale

Este prea devreme să spunem cum noul conflict izbucnit în Israel va afecta economia globală, care încă se confruntă cu efectele inflaţiei ridicate post-pandemie, a afirmat duminică Agustin Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), cea mai veche instituţie financiară internaţională şi contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale, transmit Bloomberg şi Reuters.

De la începutul atacului surprinzător asupra Israelului al organizaţiei paramilitare Hamas declanşat sâmbătă, pe uscat, în aer şi pe mare, peste 700 de israelieni au fost ucişi şi 2.150 au fost răniţi, a anunţat armata israeliană într-un nou bilanţ publicat luni dimineaţa.

"În mod tradiţional, aceste conflicte afectează preţurile petrolului şi pieţele bursiere, dar este prea devreme să spunem", a declarat Carstens la o conferinţă unde s-a discutat necesitatea ca băncile centrale să menţină în continuare dobânzile ridicate pentru a contracara inflaţia.

"Trebuie să continuăm cu fermitate înăsprirea politicii monetare", susţine şeful BIS.

Duminică, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că monitorizează atent evoluţiile din Israel şi Gaza, dar este prea devreme pentru a evalua impactul lor economic.

"Suntem profund întristaţi de pierderile de vieţi. Monitorizăm atent această situaţie îngrijorătoare", a declarat un purtător de cuvânt al FMI, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre consecinţele economice.

Cotaţia unciei de aur a urcat luni cu 1,1%, la 1.852 dolari, aversiunea globală faţă de risc ducând la majorarea cererii pentru metalul galben.

Şi preţurile petrolului sunt în creştere, în urma temerilor privind aprovizionarea. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 3,28 dolari, ajungând la valoarea de 86,07 dolari, iar la bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a urcat cu 3,14 dolari, la 87,72 dolari.

Creşterea cotaţiilor s-ar putea adăuga presiunilor inflaţioniste globale deja ridicate, investitorii fiind îngrijoraţi că Rezerva Federală a SUA (Fed) va menţine dobânzile ridicate mai mult timp, pe fondul situaţiei solide de pe piaţa muncii.

Şi dolarul s-a apreciat faţă de euro şi lira sterlină, în timp ce monedele mai riscante s-au depreciat. Yenul, un alt refugiu preferat de investitori, s-a apreciat faţă de dolar.

"Evenimentele din weekend au perturbat evident regiunea, investitorii trebuie să reflecteze profund. În cele din urmă, aceste evenimente tind să aibă impact pe termen scurt asupra pieţelor financiare şi, probabil, va fi la fel de această dată. Investitorii ar putea vinde totuşi masiv acţiuni în următoarele zile până când riscurile se diminuează", a apreciat Kyle Rodda, analist la Capital.com.

Indicele principal TA-35 al Bursei din Israel, duminică, a scăzut cu 6,5%, cel mai sever declin din ultimii peste trei ani, iar moneda ţării s-a depreciat cu peste 3% faţă de dolar. Banca Centrală a Israelului a anunţat că va vinde pe piaţă până la 30 de miliarde de dolari pentru a sprijini cursul de schimb al shekelului.

Şi în China pieţele bursiere sunt în scădere, în prima zi după vacanţa de opt zile "Golden Week", din perioada 29 septembrie - 6 octombrie. Deschiderea Bursei din Hong Kong a fost amânată până la prânz din cauza efectelor taifunului.

Pieţele bursiere din Coreea de Sud şi Japonia sunt închise luni, datorită unor sărbători publice.