Specialist energie: Centralele pe biomasă în sistemul electric naţional reprezintă sub 3% din mixul energetic

 

"În domeniul energiei, în România ne uităm la decarbonizare, la tranziţie verde, dar înţelegem energia ca energie electrică, în acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce este total greşit. De asemenea, energie termică nu este luată în considerare. O problemă esenţială pe care o resimţim acum este cea legată de preţurile la energie electrică şi termică. Cert este că rapoartele ANRE şi nu numai arată că există o slăbiciune a adecvanţei sistemului nostru, între anii 2024 - 2029, în cazul în care nu vom reuşi să realizăm obiectivele pe care ni le-am propus atât de decarbonare, cât de înlocuire a unităţilor poluatoare mari, respectiv marile centrale de lignit. Dacă ne uităm istoric vom vedea că potenţialul României în energie regenerabilă vom vedea că biomasa faţă de celelalte resurse - solar, termal, eolian, fotovoltaic şi microhidrocentrale - este de departe resursa cea mai mare disponibilă în România. În ciuda acestui fapt în toţi aceşti ani am avut o politică incoerentă. Biomasa, care este resursa cea mai mare, este de fapt şi cea mai neglijată. A fost o politică greşită în ultimii zece ani de zile şi, în momentul de faţă, PNRR este un eşec în acest domeniu", a spus Dragostin, în cadrul celei de-a V-a ediţii a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi.

 

În opinia sa, centralele pe biomasă în sistemul electric din România reprezintă sub 3% din mixul energetic, un sector dominat de hidrocentrale, centrale eoliene şi ceva fotovoltaice. "Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice indică foarte clar faptul că există resurse între 21 şi 35 de milioane de tone sub formă de diverse resurse de crengi, coceni etc care înseamnă circa 80 de milioane megawatti (MW)/oră ar fi trebuie să fie utilizate, dar care de fapt nu sunt", a adăugat directorul executiv al Energy Serv.

 

Specialistul arată că, din punct de vedere al structurii încălzirii, lemnele şi deşeurile reprezintă 39% din totalul energiei casnice care se consumă de către populaţie, echivalentul a aproximativ 33,8 milioane MW/oră pe an

 

"Uitându-ne la structura încălzirii, observăm că lemnele şi deşeurile reprezintă 39% din totalul energiei casnice care se consumă de către populaţie, adică aproximativ 33,8 milioane MW/oră pe an. Combustibilii fosili, respectiv gazul şi ceva termoficare, reprezintă restul cam de 40%. Ponderea consumului casnic în consumul final energetic, conform statisticii ANRE, este de 34%, dar nu se regăseşte în PNRR la capitolul de reformă în eficienţă energetică. Singurul element care se regăseşte este industria, care este cam al doilea, al treilea consumator, deşi eficienţa energetică ar trebui să fie primordial la consumul casnic... Tot în PNRR se spune că România stă mai bine decât media europeană în ceea ce priveşte alocarea resurselor regenerabile pentru încălzire, dar datorită încălzirii pe lemne în mediul rural. Circa un sfert din populaţia României se află în sărăcie energetică. Admitem ineficienţa, sărăcia şi utilizarea lemnului, dar nu ne propunem nimic în a rezolva ceva în acest sens. Mai mult, admitem că aparent stăm mai bine decât media europeană şi ne chinuim să schimbăm acest lucru fără a înlocui cu ceva", a explicat Cătălin Dragostin.

 

Acesta a oferit o serie de date comparative între beneficiile pe care le-ar oferi utilizarea biomasei în detrimentul energiei nucleare.

 

"Dacă am face o comparaţie strategică între biomasă şi nuclear pentru România vedem că pe biomasă aş avea teoretic o putere electrică disponibilă de 1.700 MW faţă de două unităţi nucleare unde aş avea cam 1.300 MW electrici. Puterea termică pe care o am la biomasă sunt 3.300 de MW, în timp ce termic la nuclear nu am nimic. Decarbonarea la biomasă este totală şi pe parte electrică, şi pe parte termică, în timp ce decarbonarea la nuclear este incertă. Deocamdată, Comisia Europeană nu a calificat energia nucleară ca fiind energie verde. Eventual, numai electricitatea s-ar putea să intre la taxonomie şi la strategie ca energie verde. Disponibilitatea biomasei este imediată, în timp ce disponibilitatea celor două unităţi nucleare în plus (Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, n.r.) va fi după 2031. Riscul de variaţie a preţurilor le energie la biomasă este cvasi-nul, nu sunt riscuri. Riscul de variaţie la energia nucleară este foarte mare. Cel mai interesant aspect este legat de costul de investiţie estimat pentru biomasă este undeva pe la 4 miliarde euro, maximum, iar pentru nuclear sunt peste 8 miliarde de euro cu condiţia să le realizăm până în 2031, ceea ce va fi foarte greu. Ca beneficii adiţionale, la biomasă avem reduceri de emisii de peste un miliard de euro pe an la preţurile de astăzi ale emisiilor. La nuclear, beneficiile adiţionale sunt zero", a subliniat specialistul.

 

Asociaţia Industriei Lemnului (AIL) - Prolemn organizează, marţi, cea de-a V-a ediţie a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului pădure-lemn.

 

Constituită în anul 2020, organizaţia numără, în prezent, peste 30 de membri, companii din industria de prelucrare a lemnului.