Valeriu Iftime (CCIR): Preţul licitaţiilor trebuie dictat de piaţă

Preţul unei licitaţii trebuie făcut de piaţă iar în acel moment companiile vor fi interesate, consideră Valeriu Iftime, preşedinte al comitetului pentru energie şi mediu al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

"Va fi o lipsă acută de firme care au puterea de a duce la sfârşit proiecte cu finanţare europeană. Datele statistice indică faptul cu 80% dintre companiile care contează în economia românească şi care se ocupă de lucrări de infrastructură din zona de energie, apă şi mediu au contracte pe următorii doi ani. Evident, trebuie să ne gândim la soluţii. Una dintre ele ar fi modul în care se derulează licitaţiile. Am susţinut dintotdeauna că preţul unei licitaţii trebuie făcut de piaţă. Studii de fezabilitate făcute în 2016 - 2017, care fixau anumite preţuri, erau înaintea pandemiei. Astăzi, toate aceste preţuri, cu toate formulele de indexare, sunt depăşite. În momentul în care piaţa va stabili preţul licitaţiilor, atunci companiile vor fi interesate, vor avea apetit şi nu vor mai risca mult. Toate companiile mari care au intrat în insolvenţă, au intrat din cauza faptului că au câştigat o licitaţie, iar ulterior nu au mai putut să susţină financiar un proiect", a declarat Valeriu Iftime, conform unui comunicat al CCIR.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a fost unul dintre organizatorii conferinţei EU Funds - Finanţăm relansarea economiei, în scopul identificării soluţiilor optime pentru o dezvoltare economică sustenabilă cu ajutorul finanţărilor europene. Evenimentul a reunit, marți, reprezentanţi ai autorităţilor publice implicate în gestionarea programelor, precum şi experţi în managementul fondurilor alocate de către Uniunea Europeană (UE).

Potrivit comunicatului citat, într-o perioadă de incertitudine, cu multiple riscuri şi provocări în plan economic, şansa dezvoltării aparţine economiilor care reuşesc să vadă şi să acţioneze mai departe de soluţiile de supravieţuire în criză, pe termen scurt, care pun în mişcare mecanisme şi strategii de investiţii şi de creştere a afacerilor cu impact pe termen lung. Pentru România, cheia unor astfel de mecanisme de dezvoltare se află, în momentul de faţă, şi în capacitatea de a folosi resursele financiare importante puse la dispoziţie de UE prin mai multe programe de finanţare.

"Din punct de vedere al sistemului bancar, putem spune că trăim vremuri mai agitate, dar nu cred că sunt mai agitate ca altădată. Este adevărat, am trecut de perioada pandemică, a urmat războiul din Ucraina, creşterea preţurilor la energie şi, în mod evident, toată lumea se aştepta la o criză economică. Nu va fi nicio criză economică. Datele statistice arată faptul că economia europeană şi implicit cea a României s-au dovedit a fi mult mai puternice în faţa acestor provocări decât se aştepta cineva. Pe bună dreptate, oamenii au crezut că după pandemie, economiile vor intra în recesiune. Acest lucru nu s-a întâmplat. Recent, Comisia Europeană a dat publicităţii prognozele pentru Produsul Intern Brut (PIB) la nivel European, pentru 2023-2024, iar lucrurile stau foarte bine, România fiind pe primele poziţii", a declarat Henk Paardekooper, CEO - First Bank.

De asemenea, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a vorbit despre apelurile de proiecte pentru digitalizare.

"Apelul de proiecte pentru digitalizare în vederea consolidării poziţiei competitive a firmelor, din Programul de digitalizare a IMM, va fi lansat pe data de 15 februarie, după mai multe amânări, iar la aceeaşi dată va fi lansat în consultare şi ghidul pentru investiţiile mari în digitalizare. În cazul apelului de proiecte care va fi lansat acum, granturile sunt cuprinse între 20.000 şi 100.000 euro, iar finanţarea este acordată pentru activitatea de bază a companiilor, nu activitatea administrativă, punctajul fiind calculat pentru digitalizarea activităţilor de producţie şi servicii. Tot la 15 februarie, va fi lansat în consultare şi ghidul pentru investiţiile mari în digitalizare, cu un buget de 150 milioane euro. În acest caz, proiectele finanţate ajung până la 3 milioane euro", a declarat Marcel Boloş.