CCR a rămas în pronunţare pe cererea de soluţionare a conflictului juridic dintre Senat şi PÎCCJ

Curtea Constituţională a României a rămas în pronunţare, miercuri, pe cererea de soluţionare a conflictului juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc.

Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României - Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat "printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului".

În sesizare se afirmă că "prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări".

Cazanciuc mai arăta că, prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale "să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării".

Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu s-a prezentat pe 10 martie la Parchetul General, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspect de abuz în serviciu în legătură cu neaplicarea de către conducerea Camerei superioare a Parlamentului a unei decizii definitive privind incompatibilitatea senatorului Cristian Marciu.

Tăriceanu a fost anunţat de procurori că a fost extinsă ancheta în dosarul său pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

La ieşirea din sediul PG, Tăriceanu a declarat că i-a explicat procuroarei care se ocupă de acest caz că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, neavând atribuţii de funcţionari.

"I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală", a spus Tăriceanu.

Parchetul General a deschis în acest caz un dosar penal pentru abuz în serviciu şi uzurpare de calităţi oficiale, după ce Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, deşi există o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, prin care judecătorii au hotărât că acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.

Tăriceanu a mai fost chemat la Parchet şi la sfârşitul lunii ianuarie, când procurorii l-au anunţat că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.