Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, adoptată

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, reexaminată ca urmare a deciziei de neconstituţionalitate a CCR. Persoanele, "profesionişti", care transferă cel puţin 10.000 euro în scop comercial intră sub incidenţa legii.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege iniţiat de Guvern pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Actul normativ a fost revizuit după decizia de neconsituţionalitate a CCR.

Proiectul de lege conţine şi amendamente faţă de forma adoptată de Senat, care a fost pusă în acord cu decizia Curţii.

Astfel, printre entităţile raportoare care intră sub incidenţa legii se numără şi "alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele".

Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro.

De asemenea, definiţia pentru "beneficiar real" a fost amendată astfel încât să se înţeleagă "orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate".

Senatul a pus în acord proiectul de lege ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, care a admis parţial sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR.

Legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În forma iniţială a legii, în ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, a fost introdusă o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, care ulterior a fost contestată la CCR. Astfel, excepţia a fost eliminată.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

În decembrie, CCR a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 90 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR.

Pe 19 iulie 2018, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.