Legea privind Codul aerian, promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind Codul aerian, nota de prezentare şi legea în original.

Legea are ca obiect de reglementare activităţile aeronautice civile şi militare pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional şi stabileşte instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării aviaţiei civile şi militare, precum şi competenţele şi atribuţiile altor organisme în domeniul siguranţei şi securităţii aviaţiei.

"Noile prevederi creează cadrul legal necesar cooperării civil-militare la nivel instituţional şi stabileşte un limbaj şi o conduită comună în domeniul aeronautic pentru toţi utilizatorii spaţiului aerian naţional, fără a fi afectate atribuţiile specifice ale acestora. Se asigură, astfel, creşterea nivelului de siguranţă a zborului prin aplicarea unor standarde comune în cadrul activităţilor aeronautice militare, standarde care vor fi asigurate la nivelul celor europene şi NATO, precum şi pentru zonele de interes militar şi de servitute aeronautică", se precizează în raportul comisiei de specialitate adoptat de Camera Deputaţilor.

Potrivit actului normativ, prevederile prezentului Cod aerian se aplică activităţilor aeronautice civile şi militare, precum şi persoanelor fizice, juridice sau entităţilor fără personalitate juridică, care desfăşoară în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul României activităţi aeronautice sau alte activităţi care, prin natura lor, pot pune în pericol siguranţa şi securitatea aviaţiei.

Activităţile aeronautice pe teritoriul României şi în spaţiul aerian naţional sunt reglementate prin prezentul Cod aerian, reglementările europene aplicabile şi, după caz, Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul nr.194/1965, tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi prin alte acte normative în materie. Aplicarea Codului aerian se face fără a aduce atingere suveranităţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional, precum şi reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine şi securitate naţională, mai stabileşte proiectul.

Acesta mai prevede, între altele, că un zbor special este zborul care se execută exclusiv pentru transportul preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului, viceprim-miniştrilor, miniştrilor, omologilor străini ai acestora sau altor demnitari străini cu funcţii asimilate acestora, aflaţi în vizită în România.

Zborul special presupune impunerea măsurilor de securitate pentru zborurile care au la bord demnitari. Aceste măsuri se impun nu doar în cazul unei misiuni oficiale, ci şi în cazul unei vizite private.

Legea mai prevede că orice zbor cu o aeronavă în spaţiul aerian naţional trebuie să fie autorizat. Procedura de autorizare a zborurilor se reglementează şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, în condiţiile în care reglementările europene nu prevăd alte termene, toate aeronavele care operează în spaţiul aerian naţional sunt obligate să deţină la bord un dispozitiv funcţional de localizare care să se activeze în caz de urgenţă. Prin excepţie, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi Ministerul Apărării Naţionale pot stabili, prin reglementări specifice, categorii şi/sau tipuri de aeronave civile, respectiv aeronave de stat, care pot opera în spaţiul aerian naţional fără a deţine un dispozitiv de localizare în caz de urgenţă, mai prevede actul normativ.

Tot miercuri şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.