Statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare - adoptat. Legea merge la promulgare

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare.

S-au înregistrat 184 de voturi "pentru", 39 "împotrivă" şi 34 de abţineri.

Proiectul de lege reglementează statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, stabilind drepturile şi obligaţiile specifice, modalităţile de angajare şi promovare, precum şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică. Domeniul de aplicare include creaţia artistică şi activitatea sportivă.

Actul normativ abrogă, totodată, actuala Lege 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum şi Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Proiectul iniţiat de Guvern este un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Actul normativ prevede actualizarea definiţiei cercetătorului, a categoriilor de personal, precum şi a funcţiilor şi gradelor profesionale din sistem, actualizarea standardelor minimale, criteriilor şi metodologiilor de acordare a gradelor profesionale şi de încadrare pe funcţii, inclusiv echivalarea de drept - aceasta reprezentând o echivalare care se aplică automat prin efectul legii, condiţii noi de angajare, pe perioadă determinată egală cu durata de derulare a proiectelor de cercetare pentru personalul inclus în echipele de proiect.

De asemenea, proiectul prevede actualizarea metodologiilor de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere în organizaţiile de cercetare, actualizarea drepturilor şi obligaţiilor personalului, a normelor de bună conduită în activitate, a Codului de etică şi deontologie profesională, precum şi a atribuţiilor Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.

Actul normativ include dreptul la diferite stimulente financiare şi non-financiare.

În acest sens, sunt prevăzute drepturile cercetătorilor de a le fi recunoscută şi stimulată performanţa în domeniu prin premii, gratificaţii, titluri, diplome şi prin alte modalităţi, "de a putea obţine un venit lunar neplafonat, dacă în acelaşi timp cu execuţia temelor finanţate din fonduri de la bugetul de stat derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie, precum şi dacă proiectul conduce, în timpul execuţiei şi după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări", "de a obţine un venit lunar neplafonat, rezultat din execuţia proiectelor interne nefinanţate din fonduri publice sau din execuţia de proiecte internaţionale", precum şi "de a beneficia de sporuri la salariul de bază şi de indemnizaţiile prevăzute de lege".

Ministrul Cercetării, deputatul Bogdan Ivan, a susţinut că, prin adoptarea acestui proiect, se aduce "un foarte mare plus pentru cei peste 18.000 de cercetători din România", menţionând că acestora le cresc veniturile, dar şi obligaţiile.

"Prin acest pachet de legi nu facem nimic altceva decât să schimbăm ceea ce nu s-a schimbat de 20 de ani încoace - ultima dată au fost modificate aceste două legi în 2003. Aducem la acelaşi nivel cu cadre didactice universitare cercetătorii din România, asta înseamnă automat şi creşterea veniturilor, dar înseamnă automat şi obligaţii, pentru că atunci când statul investeşte într-o categorie profesională are şi aşteptări. Prin acest proiect nu facem nimic altceva decât să ducem la următorul nivel cercetarea din România şi, pe de altă parte, să reuşim să menţinem în România pe cei mai buni tineri, oamenii în înalt calificaţi, iar pe cei care sunt plecaţi în afara ţării, foarte mulţi tineri foarte bine pregătiţi, ne străduim să-i aducem înapoi acasă", a subliniat Ivan.

Deputatul PNL Cătălina Ciofu a afirmat, la rândul său, că adoptarea proiectului duce la creşterea performanţei acestui sistem, dar şi la păstrarea resurselor umane înalt calificate în ţară.

"Adoptarea legii este un pas foarte important pentru creşterea atractivităţii sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi a carierei de cercetător, care este tot mai neatractivă pentru tinerii din România", a evidenţiat ea.

Pe de altă parte, deputatul USR Claudiu Năsui a criticat proiectul, menţionând că directorii şi cei care conduc institutele cercetare şi dezvoltare au salariile cele mai mari din sectorul bugetar.

"Ştiţi care sunt bugetarii din România care au cele mai mari salarii? Nu sunt parlamentarii, nu sunteţi dumneavoastră, nu sunt nici măcar cei de la ASF, care au câte 16 salarii pe an de 15.000, 14.000 sau 13.000 euro pe lună, ci sunt directorii şi cei care conduc aceste institute de cercetare şi dezvoltare, care îşi secretizează veniturile, deşi sunt plătiţi din banii contribuabililor, prin legile pe care le votaţi dumneavoastră, şi care încearcă să ascundă oamenilor cât de bine sunt plătiţi", a spus Năsui.

El a susţinut că preşedintele unui institut de cercetare câştiga în 2020 chiar şi 36.000 euro net pe lună.

"Practic, ăştia sunt oamenii cărora acum le-aţi crescut salariile prin această lege, care nu-i doar un statut al cercetătorului, ci pune bazele creşterilor viitoare de salarii fix pentru aceşti oameni. Oamenii care protestează în stradă acum au dreptate pentru că salariile crescute, pe care le daţi tuturor categoriilor care dau din coate ca să mai primească ceva plus la salariu, le daţi din banii contribuabililor, le daţi din taxe şi impozite care sunt muncite din greu de oamenii care, pur şi simplu, nu mai suportă să avem lucrul acesta, pentru că văd că banii lor se duc pe apa sâmbetei", a completat parlamentarul USR.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest act normativ.