Decizie în favoarea evazioniștilor la Instanța supremă, după ‘o eroare umană’

Un complet pentru dezlegarea unei chestiuni de drept de la Instanța supremă a luat o decizie cu efecte în dosarele de evaziune fiscală aflate pe rolul instanțelor de judecată. 

Luni, un complet format din nouă judecători s-a reunit pentru a dezbate o sesizare primită de la Curtea de Apel București - Secția I penală, cu următoarea chestiune de drept: 'În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței?'.

Inițial, pe site-ul Instanței supreme a fost postată următoarea decizie: 'neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la procuror'. Cu alte cuvinte, procesele de evaziune fiscală aflate pe rolul instanțelor pot continua și în lipsa raportului de expertiză.

Ulterior, Instanța supremă a postat pe site o decizie având un conținut diametral opus: 'În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror'. Practic în lipsa raportului de expertiză de specialitate, dosarele se întorc la parchet.

Într-un comunicat transmis marți, Instanța supremă susține că a fost vorba de o 'eroare umană' la publicarea pe site și nu în conținutul documentului semnat de cei nouă judecători.

'Clarificări privind eroarea de publicare a minutei deciziei nr. 430/2025 soluționată în dosarul nr. 1070/1/2025 referitoare la aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 în mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală. Potrivit dispozițiilor art. 41 din Regulamentul de ordine interioară al ÎCCJ, după încheierea deliberării, completul de judecată întocmește minuta hotărârii, care este semnată de toți cei 9 judecători ce au participat la soluționarea cauzei. Această minută reprezintă actul oficial și autentic ce consemnează soluția adoptată de complet. Diferența apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiași hotărâri nu reflectă o schimbare a soluției pronunțate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afișare a documentului. Conținutul eronat a fost rectificat imediat ce neconcordanța a fost identificată, prin raportare la minuta semnată de judecători, singura care are valoare juridică. Menționăm că la nivelul Înaltei Curți a fost declanșată o verificare administrativă având ca scop prevenirea unor situații similare în viitor. Această situație nu afectează valabilitatea hotărârii pronunțate și nici caracterul ei obligatoriu pentru instanțe, astfel cum rezultă din minuta legal semnată a completului de judecată', spune ÎCCJ.

Schimbarea deciziei ÎCCJ a fost criticată dur de fostul ministru al Justiției Stelian Ion.

'Alba-neagra, la Înalta Curte. Miza: marile dosare de evaziune. Ieri, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a discutat interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală: dacă lipsa raportului de expertiză de specialitate atrage sau nu neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la procuror. Problema nu este una pur teoretică. De această interpretare depinde soarta unor dosare grele de evaziune fiscală. Grav este însă altceva: minuta deciziei a apărut inițial într-o formă, iar ulterior a fost modificată în sens exact opus. Mai întâi: lipsa expertizei nu atrage neregularitatea. Apoi, 'peste noapte': lipsa expertizei determină neregularitatea și restituirea dosarului. Indiferent care va fi soluția finală, simplul fapt că o minută se schimbă radical, în sens favorabil inculpaților, ridică suspiciuni extrem de serioase. Nu vorbim despre o virgulă sau o eroare materială, ci despre o 'inadvertență' care poate arunca în aer anchete de mare corupție și evaziune fiscală. Și apare o întrebare legitimă: cum se face că astfel de 'erori' nu sunt niciodată în defavoarea infractorilor?', scrie Stelian Ion, într-o postare pe Facebook.