Medici şi farmacişti implicaţi în dosarul reţetelor false - achitaţi; după 10 ani de procese faptele s-au prescris

 

În anul 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti anunţa trimiterea în judecată a 34 de persoane, implicaţi fiind şi medici şi farmacişti de la farmaciile Dona din Capitală, acuzaţi că au falsificat mii de reţete medicale, înşelând Casa Naţională de Asigurări cu 1,6 milioane lei.

 

Opt ani a durat procesul la Tribunalul Bucureşti, instanţă care aplica în decembrie 2020 câteva condamnări cu suspendare, după care au urmat alţi doi ani de dezbateri la Curtea de Apel Bucureşti. Această ultimă instanţă a dat şi verdictul final: toţi inculpaţii au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor pentru că, între timp, faptele s-au prescris.

 

Medicii şi farmaciştii din acest dosar sunt acuzaţi că au falsificat 4.000 de reţete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti fiind de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre reţete figurau şi numele unor persoane decedate.

 

Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte şi coordonator a 10 farmacii din cadrul lanţului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătraşcu (asociat şi administrator la o firmă), Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Şerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) şi Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanţului farmaceutic Dona).

 

Potrivit procurorilor, medicii acuzaţi în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

 

Sumele decontate de la CASMB variau între 30% şi 100% din valoarea reţetei, iar pentru activitatea lor farmaciştii obţineau un bonus la salariu, întrucât creşteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% şi 5% din valoarea respectivei reţete.

 

Una dintre modalităţile de operare era aceea că farmacistul, de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.