Președinta CAB îl reclamă la CNSAS pe judecătorul Beșu, deși acesta avea 11 ani la Revoluție

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a anunțat că va solicita de la mai multe instituții, printre care și CNSAS, să facă verificări cu privire la judecătorul Laurențiu Beșu, cel care a făcut dezvăluiri în documentarul Recorder, deși acesta avea la Revoluția din decembrie 1989 vârsta de 11 ani.

Liana Arsenie a spus că Laurențiu Beșu ar fi lucrat pentru 'Servicii', fără să aducă dovezi în acest sens.

'Astăzi, vedem un judecător cu trecut în Servicii care lansează acuzații grave bazate exclusiv pe percepții, o instituție media care folosește mesajul fără verificări. Apariția acestor atacuri exact când se află pe rol dosare foarte complicate. Contextul obiectiv este de natură să ridice legitime semne de întrebare privind intenția de a crea acest haos controlat. Este oare o coincidență că în acest mecanism este implicat un judecător cu trecut în Servicii? Atacul politicului instituționalizat rezultă chiar din prezentarea la Televiziunea publică națională a unui film foarte artistic, cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale'', a declarat Liana Arsenie, în cadrul unei conferințe extraordinare de presă.

După această declarație, jurnaliștii i-au atenția lui Arsenie că CNSAS are drept obiect de activitate identificarea foștilor colaboratori ai Securității comuniste, iar judecătorul Laurențiu Roșu avea 11 ani în decembrie 1989.

'Vreau să ne lămurim, dacă ați mai auzit de colaboratori ai Securității la mai puțin de 11 ani', a fost întrebarea unui jurnalist.

'În fiecare an, dăm declarații cu toții. Există obligație legală, chiar dacă aveam 5 ani sau 10 sau 11 ani, este prevăzută obligația legală, așa încât este obligație să solicităm aceste verificări', este explicația oferită de Arsenie.

Anterior, într-un comunicat remis miercuri, conducerea CAB a insinuat că judecătorul Laurențiu Beșu ar fi lucrat înainte ca ofițer la serviciul secret al MAI, cunoscut ca 'Doi și-un sfert', însă instanța aduce ca probe doar articole de presă.

'Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca 'ofițer la Doi și-un sfert' sau 'SIPI' (a se vedea articolele publicate aici, aici si aici)

Dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie - sau să fi fost - agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acțiune în care este implicat (de compromitere, cu intenție, a unor lideri și activități judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuțiile reale, ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală', transmitea Curtea de Apel.

În documentarul 'Justiție capturată', Laurențiu Beșu face dezvăluiri despre fapte petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.