Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, prodecan al Facultății de Drept - Universitatea București: Comportamentele care ne condamnă la marginalizare în lumea civilizată reflectă carențe fundamentale de educație, generalizate la nivel societar. Revine învățământului, sistemul național de educație formală, să le înlăture și să schimbe fața și obrazul societății românești

Colaborarea dintre mediul privat și instituțiile de învățământ superior este vitală pentru funcționarea normală a pieței muncii. În cazul facultăților de drept, această colaborare a reușit să se lege foarte bine, firmele de avocatură fiind implicate în mod activ în pregătirea viitorilor experți din domeniul juridic.

Prof.univ.dr. Răzvan Dincă a făcut pentru ^BizLawyer o analiză a modului în care mediul privat poate contribui la dezvoltarea unui învățământ de calitate în România. Analiza are o abordare dublă, atât din postura de prodecan al Facultății de Drept din cadrul Universității din București, cât și din cea de coordonator al casei de avocatură Răzvan Dincă & Asociații.

Referindu-se la activitatea firmei de avocatură pe care o coordonează, Răzvan Dincă a menționat că, la ora actuală, aceasta dezvoltă mai multe forme de colaborare cu instituțiile de învățământ din domeniul Dreptului. “Oferim stagii de practică studenților merituoși ai Facultății de Drept a Universității din București. De asemenea, unii studenți ai acestei facultăți pe care i-am cunoscut în astfel de stagii și cărora le-am urmărit ulterior parcursul universitar au beneficiat de burse de studii din partea societății noastre”, explică Managing Partner-ul Răzvan Dincă & Asociații.

Pentru a veni în sprijinul noilor generații, firma de avocatură a sponsorizat în mai mulți ani participarea echipei Facultății de Drept a Universității din București la concursurile de procese simulate în domeniul arbitrajului internațional ”Willem Vis” de la Hong Kong și Viena. “Echipele sprijinite de noi au obținut în aceste competiții succese de răsunet mondial. În fine, uneori, prin avocații noștri, participăm la concursurile de procese simulate organizate de asociațiile studențești. Avem cu aceste asociații o colaborare productivă pentru care le mulțumesc. Desigur, la relațiile strânse pe care firma noastră de avocatură le are cu Facultatea de Drept a Universității din București contribuie și faptul că mai mulți dintre avocații societății sunt implicați și în activitate academică a acestei facultăți”, precizează avocatul.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Prodecanul Facultății de Drept amintește faptul că mediul privat are el însuși nevoie să se implice în pregătirea viitoarelor generații întrucât va suporta în modul cel mai direct cu putință impactul funcțional calității acestei pregătiri. “De altfel, întrucât dreptul este o știință aplicativă, încă din perioada formării tinerilor juriști este necesar ca ei să descopere viața dreptului și să cunoască dinăuntru profesiile pentru care îi pregătește facultatea. Cum multe dintre aceste profesii se practică (și) în mediul privat (avocați, notari, consilieri juridici), seminarele de orientare profesionala, stagiile de practică, programele aplicative în care să fie implicați studenții sunt mijloace prin care pe de o parte studenții câștigă în adecvarea formării lor profesionale iar pe de altă parte mediul privat își pregătește canalele de recrutare a viitorilor specialiști în domeniul juridic de care va avea nevoie”, detaliază prof. univ. dr. Răzvan Dincă.

Un student care dorește ca după absolvire să se poată integra ușor pe piața muncii trebuie să aibă în vedere faptul că pregătirea practică și cea teoretică merg mână în mână. “Pregătirea practică, întrucât are consecințe asupra calității globale a pregătirii, ar trebui să se reflecte și în note. Pe de altă parte ea nu trebuie privită ca opusă studiilor care sunt evaluate prin note, ci ca un complement al acestora. În viața unui profesionist, cu excepția carierelor academice, perioada studenției este singura dedicată în principal studiului. Maxima ei valorificare se exprimă în rezultatele studiului. Prin urmare, studiul universitar și rezultatele sale nu trebuie sacrificate nici în tot nici în parte de dragul pregătirii practice, care se desfășoară prin formare continua pe tot parcursul vieții profesionale. Pregătirea practică este pentru studiile teoretice un complement necesar, dar nu le poate niciodată substitui”, arată prodecanul Facultății de Drept.

Piața muncii are nevoie în continuare de avocați și juriști buni. Prin urmare, în cazul facultăților de drept, prioritate ar trebui să aibă calitatea absolvenților, nu numărul acestora. “Într-un sistem de piață liberă, (măcar trei piețe implicate: de servicii educaționale, de forța de muncă sau de servicii juridice) aceste chestiuni se reglează: candidații la diplome fac ei înșiși o evaluare a șanselor de a-și folosi aceste diplome, atât în funcție de oportunitățile profesionale din piața serviciilor juridice, cât și de gradul de saturație a ofertei pe această piață. Ceea ce probabil ar trebui să preocupe instituțiile de învățământ juridic, publice sau private,  ar trebui să fie nu marele număr al absolvenților, ci calitatea lor: acești absolvenți ar trebui să dispună cunoștințele de bază necesare integrării în profesie la un nivel calitativ care să nu dezamăgească nici angajatorii, nici justițiabilii, nici decidenții publici asupra cererilor în care acești absolvenți asistă sau reprezintă”, atrage atenția prof. univ. dr. Răzvan Dincă.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole despre proiectele avocaților din această arie de practică

 
Atunci când își aleg facultatea, tinerii ar trebui să țină cont de niște criterii care sunt de luat în calcul în cazul viitorilor studenți la Drept. Este nevoie să mânuiască în mod pasionat semantica, logica și limba română, să aibă o bună înțelegere a fenomenelor sociale și a psihologiei individuale. ”Dreptul este un produs cultural, istoric și etic care îmbină în grade de măiestrie toate aceste preocupări”, subliniază avocatul.

Noile generații de studenți vin cu alte așteptări. Pentru tinerii de astăzi accesul imediat la informații reprezintă o obișnuință. “Din păcate însă, de regulă, învățământul preuniversitar nu le creează îndeajuns abilitatea de a percepe sistemul, de a focaliza problema și de a o aborda metodic. Și prin asta se deosebesc problemele noilor generații de ale celor mai vechi. Ce este însă îmbucurător este că studenților de azi nu le lipsesc entuziasmul și pasiunea, implicarea generoasă în cauze nobile. Și nici fenomenul elitelor: este foarte probabil că generațiile care trec azi prin facultate vor produce pentru societatea românească elite autentice de nivel mai înalt decât cei care au astăzi vârsta mea”, mai spune Răzvan Dincă.

După absolvirea liceului și susținerea examenului de Bacalaureat, tinerii sunt relativ pregătiți pentru viața de student. “Depinde și de modul în care îi preia viața de student. Cred că universitatea are capacitatea ca, pe un potențial volitiv preexistent al studentului mai puțin pregătit, să acopere lacunele acestei pregătiri. Dar în acest scop, ea trebuie să inspire exigență, seriozitate, deschidere intelectuală și bucuria descoperirii. Dacă astfel e întâmpinată voința studentului de a reuși în profesia pe care și-a ales-o, sunt încredințat că această voință se va hrăni cu succese. Prin urmare, din bacalaureat trebuie să rezulte un tânăr cu o voință determinată bine orientată. Și sunt mulți astfel de tineri”, explică profesorul universitar.

În fața nevoilor și pretențiilor noilor generații, învățământul de drept răspunde destul de greoi.

Răzvan Dincă este de părere că există o mare reticență instituțională în orice modificare adusă planurilor de învățământ. Fondate în urmă cu 20-30 de ani, aceste planuri nu mai corespund cerințelor reale ale profesiilor juridice care se diversifică în ramuri de nișă pentru care facultățile nu formează specialiști.  Ponderea disciplinelor opționale care sunt prin ipoteză mai dinamice și mai orientate către asemenea specializări este în continuare mult prea redusă. În unele cazuri, aceste deficiențe sunt augmentate de un discurs pedagogic înghețat dogmatic și cu puțină relevanță aplicativă, străin de practica administrativă sau judiciară și ignorând sau, în cazurile mai fericite, revizuind prea lapidar o jurisprudență care este confuză și din cauza absenței eforturilor doctrinare de a o sistematiza.

“V-am povestit despre neajunsuri ale generațiilor de studenți de azi și despre neajunsuri ale programelor de studii. Acestea sunt problemele unui profesor de azi. Uneori i se adaugă lipsa de viziune a instituțiilor: vrem absolvenți mulți sau absolvenți buni? de ce preferăm să sacrificăm calitatea lucrând cu grupe mari de studii în loc să creăm calitate prin lucrul intens cu grupe mici de studii? De ce finanțarea nu este alocată și în considerarea caracterului elitar/avansat/specializat al anumitor programe de formare orientate către grupuri mici de studenți eminenți? Care este gradul de exigență necesar pentru selectarea acestor studenți și cum se asigură relevanța evaluării? Sper că instituțiile noastre de învățământ vor găsi curând soluțiile de rezolvare a acestor probleme satisfăcând și nevoia de elite juridice și de pregătire avansată. Programele de master sunt din ce în ce mai orientate către acest obiectiv; cele de doctorat au fost astfel dintotdeauna”, completează prodecanul Facultății de Drept.

Pentru a crește calitatea actului educațional, Răzvan Dincă propune revizuirea programelor de învățământ în sensul diversificării materiilor opționale și includerii lor în linii definite de specializare.

De asemenea, ar trebui abandonat criteriul numărului de absolvenți (care stimulează o exigență diminuată) în finanțarea programului de studii. În schimb, ar trebui să se acorde prevalență criteriului atractivității (numărul celor înscriși în programe) și mai ales criteriului inserției profesionale a absolvenților. Mai mult, ar trebui intensificate schimburile internaționale și cooperarea cu instituții de învățământ din țările dezvoltate în sensul dezvoltării unor specializări noi, ridicării nivelului de expertiză în domenii de interes și aplicație transnaționale și adaptării absolvenților români la nevoile pieței europene și globale a serviciilor juridice.

“În orice etapă de învățare ar trebui instituite formal programe de educație morală și estetică. Într-un mod aproape violent, societatea românească resimte o profundă criză axiologică. Facem mereu compromisuri cu binele până la a-l confunda cu răul. Am putut cădea în criteriile regulii până aproape sa legiferăm interdicția de a sancționa încălcarea acesteia. Luăm kitschul drept frumos și spoiala drept valoare. Asemenea comportamente care ne condamnă la marginalizare în lumea civilizată și la o viață ce abundă în neajunsuri și frustrări reflectă carențe fundamentale de educație generalizate la nivel societar. Revine învățământului, sistemul național de educație formală, să le înlăture și să schimbe fața și obrazul societății românești”, subliniază Răzvan Dincă.

Florina Homeghiu, Country Legal Manager Coca-Cola HBC România: Vom apela la expertiza și ajutorul avocaților externi, în funcție de nevoile business-ului

 

Avocatura este o profesie specială în care forța de model a mentorului funcționează chiar mai mult decât la universitate. Răzvan Dincă este de părere că, uneori, transmiterea de cunoștințe academice este discursivă. În acest context, crede că mentorul maestru nu trebuie să-i țină discursuri discipolului tânăr avocat, ci doar să i se asocieze maieutic în rezolvarea temelor pe care tot el i le dă în mod gradualizat în cursul formării sale. ”Un mentor nu predă decât modul său de a fi; un mentor profesional nu predă decât modul său de a fi profesionist”, conchide avocatul.




Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală.