ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Un pas spre normalitate: calcularea termenului de prescripție în acțiunile de tip follow-on. Recunoaștere a interpretării corecte a dreptului Uniunii de către echipa de litigii a Voinescu Lawyers

05 Ianuarie 2022   |   BizLawyer

În cadrul litigiului recent soluționat de Curtea de Apel București sub aspectul prescripției, raționamentul avocaților din cadrul Voinescu Lawyers (care au reprezentat persoana prejudiciată în acest dosar) privind aplicarea dreptului național în corelație cu dreptul Uniunii a fost validat de avocatul general[10] al CJUE, care, în cauza C‑267/20[11], a trasat câteva reguli de principiu în materie de prescripție.

 
 
La finalul lunii decembrie, printr-o primă decizie salutară din perspectiva aplicării corecte a dreptului Uniunii Europene, Curtea de Apel București a casat o sentință a Tribunalului București, prin care prima instanță stabilise că o acțiune de tip follow-on1 este prescrisă, calculând termenul de prescripție de la data publicării de către Comisia Europeană, pe website-ul propriu, a comunicatului privind emiterea deciziei de sancționare. Așadar, standardul impus persoanei prejudiciate de către Tribunalul București în această speță a fost extrem de ridicat, neprezentând relevanță din perspectiva calculării termenului de prescripție nici măcar data publicării deciziei Comisiei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „JOUE”), care era ulterioară datei publicării comunicatului și, în mod evident, nici data definitivării respectivei decizii.

Decizia Curții de Apel București este cu atât mai interesantă cu cât, pe parcursul soluționării cererii de apel, Curtea a respins o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”) cu mai multe întrebări preliminare care vizau, inter alia, calcularea corectă, raportat și la normele dreptului Uniunii, a termenului de prescripție în cazul acțiunilor de tip follow-on.

Motivarea deciziei Curții de Apel București nu este încă disponibilă, însă soluția, per se, tinde la o aplicare corectă a principiilor echivalenței și efectivității2 dreptului Uniunii Europene.

Din perspectiva calculării termenului de prescripție, ne apropiem de eliminarea unei vădite inechități între reclamanții care își întemeiază o acțiune de tip follow-on doar pe normele dreptului național și reclamanții care își fundamentează pretențiile și pe normele dreptului Uniunii, care instituie un regim mai favorabil pentru reclamanți pe târâm probator. Această inechitate încalcă în mod flagrant cele două principii ale dreptului Uniunii menționate anterior.

Astfel, în situația unei cereri de despăgubire fundamentată exclusiv pe normele dreptului național, o persoană prejudiciată prin săvârșirea unei fapte penale sau contravenționale ar trebui să dispună de un termen de prescripție calculat prin raportare la actul prin care este stabilită răspunderea penală sau contravențională a autorului faptei, termen în care să poată formula respectiva cerere. În esență, prescripția dreptului la acțiune ar începe să curgă numai de la data la care cel păgubit a cunoscut (sau trebuia să cunoască) paguba și pe cel care răspunde de ea, deci, de la data când există elemente suficiente pentru ca titularul dreptului la acțiune să aibă convingerea că poate acționa cu succes, fără a exista un risc major în câștigarea procesului3.

În schimb, în cazul acțiunilor de tip follow-on care se întemeiază pe normele dreptului Uniunii (inclusiv pe normele interne de transpunere a directivelor), se impune într-o manieră nejustificată un tratament diferențiat pentru reclamanți. În esență, aceștia sunt obligați să acționeze într-un termen de prescripție calculat de la data publicării, pe website, a comunicatului Comisiei Europene privind emiterea deciziei de sancționare, chiar dacă publicarea deciziei Comisiei în JOUE se realizează mult mai târziu și chiar dacă persoanele sancționate prin acea decizie o pot contesta, existând riscul invalidării deciziei.

Inechitatea este cu atât mai pregnantă la nivelul jurisprudenței instanțelor naționale dacă ne raportăm la faptul că România4 este unul dintre puținele state5 din Uniunea Europeană în care acțiunile de tip follow-on nu au putut fi soluționate pe fond, deoarece instanțele de judecată au respins în primă instanță cererile de chemare în judecată ale persoanelor prejudiciate fără a analiza fondul dreptului, prin admiterea unor excepții procesuale (e.g. prin admiterea excepției inadmisibilității ca urmare a declarării neconstituționalității extrinseci a OUG nr. 39/2017 sau prin admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune).

Prin urmare, în România nu s-a pronunțat până la momentul actual nicio soluție pe fondul dreptului pretins în litigiile de natura celor menționate anterior. Prin comparație, în Franța au fost soluționate până în prezent 22 de astfel de litigii, în Spania 16 și în Germania 10.

Pe de altă parte, pe lângă complexitatea specifică derivând din caracterul lor pluridisciplinar, acțiunile de tip follow-on întemeiate pe decizia Comisiei Europene au generat o altă problemă de drept ce ar trebui să fie soluționată de CJUE: în ipoteza în care, ulterior formulării unei cereri în despăgubire de către persoanele prejudiciate printr-o faptă anticoncurențială sancționată printr-o decizie a Comisiei Europene, este declarată neconstituțională norma de transpunere a unei directive ce a constituit temeiul cererii în despăgubire, se poate recunoaște un efect direct orizontal al directivelor în perioada în care există vid legislativ la nivel național asupra acestui aspect?

În concret, în această categorie de spețe „neșansa” reclamanților a fost că, ulterior înregistrării acțiunii în despăgubire, Curtea Constituțională a României a pronunțat decizia nr. 239/23 iulie 20206 (denumită în continuare „Decizia 239/2020”), prin care a constatat faptul că OUG nr. 39/20177 (care a transpus Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014) este afectată de vicii extrinseci de neconstituționalitate, respectiv de omisiunea de a solicita (și, implicit, de a obține) avizul Comitetului Economic și Social.

Prevalându-se de efectul Deciziei 239/2020, Tribunalul București, printr-o sentință pronunțată în data de 28.04.2021 într-un dosar distinct de cel soluționat recent de Curtea de Apel București, a admis excepția inadmisibilității unei astfel de acțiuni în pretenții (acțiune follow-on).

Însă în această situație specifică, în aprecierea noastră, cu titlu de excepție față de regula stabilită de CJUE privind lipsa efectului direct orizontal al directivelor8, s-ar putea fundamenta faptul că directivele se aplică direct și litigiilor dintre particulari, adică au efect direct orizontal, pentru că altfel s-ar ajunge la situația în care normele dreptului Uniunii nu ar fi aplicate. Suntem așadar într-un context în care sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară care să extindă efectul direct al directivelor și în litigiile dintre particulari în situația specifică menționată anterior, este necesară.

Remediul teoretic pe care îl are la dispoziție persoana păgubită în ipoteza în care nu s-ar aplica nici directiva și nici norma de transpunere constă în formularea unei acțiuni împotriva statului român pentru prejudiciul generat de netranspunerea în termen sau netranspunerea conformă a directivei. Subliniem însă caracterul teoretic al acestui remediu întrucât într-o asemenea ipoteză repararea efectivă a prejudiciului produs persoanei prejudiciate se va realiza într-un orizont de timp extrem de larg, accesul efectiv la justiție al reclamantului fiind golit de orice substanță.

De asemenea, problematica aplicării corecte a normelor dreptului Uniunii în contextul existenței unei decizii a Curții Constituționale care are un impact asupra cadrului normativ european aplicabil într-un dosar, este cu atât mai actuală cu cât CJUE a publicat în data de 21.12.2021 o decizie în cauzele conexate C‑357/19, C‑379/19, C‑547/19, C‑811/19 și C‑840/19, prin care a statuat după cum urmează:

(...) principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale și nu pot, din acest motiv și cu riscul săvârșirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE sau articolului 325 alineatul (1) TFUE sau Deciziei 2006/9289.


În cadrul litigiului recent soluționat de Curtea de Apel București sub aspectul prescripției, raționamentul avocaților din cadrul Voinescu Lawyers (care au reprezentat persoana prejudiciată în acest dosar) privind aplicarea dreptului național în corelație cu dreptul Uniunii a fost validat de avocatul general10 al CJUE, care, în cauza C‑267/2011, a trasat câteva reguli de principiu în materie de prescripție. Aceste principii conturate de avocatul general al CJUE fuseseră anterior prezentate de avocații Voinescu Lawyers în cuprinsul cererii de apel formulate în dosarul Curții de Apel București. Argumentația avocatului general a reprezentat așadar o recunoaștere a interpretării corecte a dreptului Uniunii de către echipa de litigii a Voinescu Lawyers, care a asigurat reprezentarea apelantului în acest dosar. Echipa a fost coordonată de Timeea Ciudin (Partner) și a inclus avocați cu experiență în litigii având o componentă de drept european, precum Raluca Costache (Senior Associate) și Mădălina Pricop (Associate). 



1. Acțiune ce are ca obiect obligarea unor entități sancționate printr-o decizie a Comisiei Europene la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate de faptele anticoncurențiale la care au participat în mod activ.

2. Considerentul Nr. 43 din Hotătârea CJUE Pronunțată În Cauza C‑637/17 (Cogeco Communications Inc. Împotriva Sport Tv Portugal Sa, Controlinveste‑Sgps Sa, Nos‑Sgps Sa): „Astfel, normele aplicabile acțiunilor care urmăresc să asigure apărarea drepturilor pe care justițiabilii le au în temeiul efectului direct al dreptului uniunii nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile acțiunilor similare din dreptul intern (principiul echivalenței) și nu trebuie să facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (principiul efectivității) (Hotărârea din 5 Iunie 2014, Kone Și Alții, C‑557/12, Eu:C:2014:1317, punctul 25).”

3. Tratat de prescripție extinctivă, Marian Nicolae, ed. Universul Juridic, București, 2010, pag. 603.

4. Revista Concurrences, Legal Practices l Concurrences N° 3-2021, p. 235.

5. Împreună cu Republica Cehă, Lituania, Norvegia, Slovacia și Suedia, conform revistei Concurrences, Legal Practices, Concurrences N° 3-2021, p. 235-236.

6. Decizia nr. 239/2020 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017.

7. Ordonanța de urgență nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenței nr. 21/1996

8. Cauza C‑91/92 Paola Faccini Dori și Recreb Srl, Cauza C-152/84 M. H. Marshall împotriva Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority (Teaching).

9. Paragraful 262 din decizia CJUE pronunțată în cauzele conexate C‑357/19, C‑379/19, C‑547/19, C‑811/19 și C‑840/19.

10. Domnul Athanasios Rantos.

11. Cauza C-267/30, AB Volvo, DAF Trucks NV împotriva RM.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 23 / 5851
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
RTPR alături de Autonom Services la achiziția Premium Leasing. Echipă multidisciplinară de avocați coordonată de partenerii Costin Tărăcilă și Alina Stăvaru
Clienții BSMP din practica de Energie manifestă un apetit ridicat pentru proiecte în segmentele de oil&gas și regenerabile. Ionuț Bohâlțeanu, Managing Partner: Din perspectiva practicii de Energie, putem afirma că anul 2021 a depășit nivelul anilor precedenți pandemiei COVID19
LegiTeam: Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL is recruiting senior associates | Banking, Finance, Digital & Tech Law
Wolf Theiss a asistat Enercon GmbH în legătură cu vânzarea a 100% din părţile sociale deţinute în cadrul Ecoenergia SRL. Meinhard Stelte, Senior Consultant UEE Holding: ”Avocații noștri de la Wolf Theiss au acordat un sprijin remarcabil în această tranzacție”
SAA anunță o nouă rundă de promovări în cadrul echipei. Doi avocați preiau roluri de partener, alți trei fac un pas înainte în carieră
Practica de Real Estate & Construction de la Wolf Theiss a derulat anul trecut unele dintre cele mai mari tranzacţii din piața locală | Interesul investitorilor se îndreaptă acum, cu precădere, către proiecte logistice şi industriale, dar şi către parcuri fotovoltaice şi eoliene. Piaţa rezidenţială continuă să fie atractivă, atât pe segmentul de high-end ̸ lux, cât şi al locuințelor ‘affordable’, spun avocații
De vorbă cu experții KPMG specializați în achiziții publice, despre modificările legislative, asistența acordată clienților și proiectele cheie din această arie de practică. Vlad Peligrad, Partener KPMG Legal – Toncescu și Asociații: Apartenența la rețeaua KPMG ne aduce avantaje unice pe piață. Echipele mixte de avocați și consultanți fiscali, tehnici, contabili abordează orice proiect din toate perspectivele
LegiTeam: BOHÂLȚEANU ȘI ASOCIAȚII recrutează
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Conferința de administrare a cauzei (Powered by ZRVP)
Avocații de Real Estate de la D&B David și Baias văd semne pozitive pentru 2022 în acest sector afectat de criza sanitară, de modificări legislative cu impact direct asupra costurilor și de lipsa de claritate a unor acte normative. Clauzele de garanție și indemnizații au rămas cele mai discutate subiecte în tranzacțiile imobiliare
MPR Partners intră în al doilea arbitraj ICSID, alături de avocații biroului newyorkez Squire Patton Boggs. De cealaltă parte, lângă reclamanți sunt birourile Schoenherr din Viena și București
Activitatea practicii de real estate de la DLA Piper Dinu a fost aproape „business as usual” în 2021, aspect confirmat și prin realizarea țintelor financiare și creșterea echipei. Cele mai multe proiecte au fost din aria tranzacțiilor - transferuri de proprietate sau de companii cu o componentă majoră imobiliară. Piața rămâne dinamică și ofertantă pentru tranzacții, pe fondul unui apetit ridicat al băncilor în finanțarea sau refinanțarea proiectelor imobiliare, spun avocații
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...