Analiză: Consumul pierde teren, insolvențele se extind în sectorul comerțului

Consumul, principalul motor al creșterii economice, începe să dea rateuri. Inflația, blocajul financiar, deprecierea leului și scăderea vânzărilor crează tot mai multe dificultăți companiilor din comerț. Peste 1200 de firme din acest sector au intrat în insolvență în primele opt luni din acest an.

Numărul insolvențelor din retail, din august, era de aproape 10 ori mai mare decât în ianuarie, arată o analiză Sierra Quadrant.

Într-o economie fragilă, cum este cea românească, bazată în primul rând pe consum mai ales din import, intrarea unei firme în dificultate financiară poate crea probleme majore pe scară largă, afirmă experții.

Cum peste 90% dintre firmele românești sunt slab capitalizate, neavând la dispoziție resursele financiare pentru a rezista provocărilor, intrarea unui partener în insolvență poate atrage probleme financiare în cascadă, pe tot lanțul economic.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, analizate de Sierra Quadrant, 1.244 de firme din sectorul de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor (versiunea 2008) au intrat în insolvență la nivelul lunii august, un număr aproape egal cu cel al firmelor care au declarat insolvența în primele trei luni.

În ianuarie, ONRC raporta 147 de firme intrate în insolvență, în februarie 299, iar în martie 468 de companii. Pe ansamblul primelor opt luni, statistica indică un număr de 1.244 de companii în insolvență față de 1.769 în aceeași perioadă din 2018. „Cazurile de insolvență din sectorul comerțului reprezintă majoritatea, într-o economie în care, în primele opt luni au fost semnalate 3978 de noi cazuri de insolvență. Este o creștere semnificativă care tinde să se accentueze în ultimul trimestru”, arată analiza.

Potrivit datelor statistice, dacă în luna ianuarie, la nivelul întregii economii, erau raportate numai 500 de cazuri noi de insolvență, în august numărul acestora s-a apropiat de granița de 4.000 (3.978 de cazuri înregistrate de ONRC).

„Este o tendință negativă, înregistrată și în anii trecuți, semestrul II și în special ultimul trimestru marcând declanșarea procedurilor de insolvență în cadrul a mii de firme, pe fondul acumulării problemelor financiare”, arată analiza. În 2018, numărul total al insolvențelor în primele șapte luni a fost de 5615, iar până la finele anului s-a ajuns la 8304, față de 9102 în 2017.

„Aceste dosare noi de insolvență se adaugă celor aflate deja în derulare și care nu sunt deloc puține. În perioada 2013-2018, s-au înregistrat, în total 86,329 de dosare de insolvență, iar multe dintre companii se află în continuare în această procedură”, afirmă analiștii.

Sierra Quadrant estimează că, pe fondul accentuării blocajului financiar și tendinței de dezintermediere și conservare a business-urilor, numărul insolvențelor din 2019 ar putea trece de 9.000 de cazuri.

Dincolo de comerțul cu ridicata şi cu amănuntul/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor, în topul noilor dosare de insolvență deschise în 2019, pe locul doi se situează sectorul construcțiilor, cu 589 de cazuri, industria prelucrătoare (469), transporturi și depozitare (315) și sectorul HORECA (310).

La nivel regional, cel mai provocator mediu de afaceri, din punct de vedere al insolvențelor, îl reprezintă Capitala, cu 669 de cazuri în primele opt luni, Bucureștiul fiind urmat de Bihor (328), Timiș (222), Constanța (198), Iași (165) și Cluj (154). La polul opus se aflau județele Botoșani, cu numai 20 de cazuri de insolvență, și Vaslui (20).

Analiștii susțin că insolvența nu trebuie privită ca un stigmat în privința relațiilor de afaceri. „Firmele aflate în insolvență au un plan de restructurare pe care trebuie să-l urmeze și sunt monitorizate suplimentar de specialiști în domeniu. Au un comportament de business chiar mai predictibil comparativ cu o firmă obișnuită. Un parteneriat cu o firmă aflată în insolvență poate aduce multiple avantaje – plăți la timp, tarife avantajoase, condiții optime de livrare etc.”, arată analiza.

Chiar dacă, pe ansamblu, numărul companiilor intrate în insolvență a scăzut cu peste 30% față de anul trecut, această tendință trebuie pusă în legătură directă cu creșterea spectaculoasă a numărului firmelor radiate, cu 46%, la 78.733.

În total, peste 100.000 de firme au fost suspendate, lichidate și radiate în primele opt luni din 2019, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.

Cele mai multe firme aflate în insolvență în perioada 2013-2019 sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forța financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situațiile de risc.

Într-un mediu economic tot mai dificil generat, printre altele, de inflația semnificativă, de întârzierile la plată și de scăderea comenzilor, IMM-urile se descurcă tot mai greu, mai ales că accesul la finanțare este în continuare extrem de dificil și costisitor.

Potrivit experților, astfel s-a ajuns ca România să înregistreze, în ultimii trei ani, cel mai ridicat număr de companii care își întrerup activitatea din Europa și asta în contextul în care avem cel mai slab antreprenoriat din Europa, doar 26 de firme la mia de locuitori.

“O firmă intră în insolvență, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investițiile greșite și de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realitățile din economie. Din experiența noastră, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educație economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener fondator al Sierra Quadrant.

România este una dintre țările europene cu cele mai lungi și dificile perioade de insolvență în cazul firmelor, calculată ca perioada de la deschiderea până la închiderea oficială a procedurii de insolvență.

Dacă la nivel global, perioada medie de soluționare a cazurilor de insolvență era în 2017 de 2,5 ani, în România se situează la 3,3 ani, situație similară cu cea din Bulgaria, Grecia și Slovacia. La polul opus se află Irlanda, cu numai 4 luni, Finlanda cu 9 luni, Marea Britanie cu 1 an și Germania, cu o medie de 1,2 ani.

„Într-un context extern plin de provocări, în care se vorbește tot mai mult de o eventuală criză, prevenirea unei situații de risc prin măsuri economice viabile trebuie să se afle în prim-plan. Criza din 2010 a fost o lecție pe care prea puțini oameni de afaceri au înțeles-o. Este nevoie de asumarea unor strategii investiționale fundamentate pe realitățile economice, nu doar pe speranțe, entuziasm și optimism. Serviciile de business information, de credit risk management sunt fundamentale într-o economie extrem de dinamică și instabilă din multe puncte de vedere, mai ales din punct de vedere al capitalizării, cum este cea românească”, a mai declarat Neacșu.