ANIS: Publicarea recentă a normelor de aplicare marchează momentul în care semnătura electronică începe să funcţioneze cu adevărat

Ea susţine că, după mai bine de zece ani de dezbateri, România a adoptat, în 2024, Legea nr. 214/ 2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Corina Vasile menţionează că a fost un moment important, dar incomplet.

"Din iulie 2024, aplicarea efectivă a legii a depins de publicarea normelor de aplicare - norme care au apărut abia acum, la început de 2026, după aproape un an şi jumătate de discuţii, negocieri şi tergiversări mai mult sau mai puţin întemeiate. În această perioadă, semnătura electronică a continuat să existe într-un climat de incertitudine juridică, mai ales în relaţia cu autorităţile publice. Pentru industria de IT şi pentru mediul privat în general, semnătura electronică nu este nici nouă, nici spectaculoasă. Este un instrument folosit de ani de zile, o componentă de bază a proceselor digitale moderne. Tocmai de aceea, miza acestor demersuri de reglementare nu a fost niciodată despre tehnologie sau inovaţie în sine, ci despre normalizare: crearea unui cadru legal care să permită extinderea acestor beneficii către întreaga economie. Şi un pas important pentru digitalizare (azi în multe cazuri aflată în stadiul - printează - semnează - urcă într-o platformă online documentul) a serviciilor publice la interfaţa cu cetăţeanul/ compania şi a mersului documentelor între instituţiile publice", se arată în document.

Conform sursei citate, industria de IT a susţinut constant, timp de peste un deceniu, necesitatea unei legislaţii clare şi aplicabile privind semnătura electronică.

"Am participat la consultări, am formulat propuneri, am adus clarificări de ordin tehnic şi am explicat, de multe ori, de ce acest subiect este esenţial nu doar pentru furnizorii de tehnologie, ci pentru funcţionarea normală a economiei digitale", precizează Corina Vasile.

Ea susţine că normele de aplicare ale Legii 214/ 2024 vin să transforme un instrument deja familiar într-un mecanism cu adevărat util pentru sectoare-cheie ale economiei.

"În banking, de exemplu, semnătura electronică permite deschiderea de conturi, semnarea contractelor sau a documentaţiei aferente produselor financiare fără prezenţă fizică, într-un mod securizat şi conform cerinţelor legale. În asigurări, digitalizarea procesului de ofertare, emitere şi gestionare a poliţelor devine mult mai eficientă atunci când documentele pot fi semnate electronic, fără întârzieri şi costuri administrative inutile. În utilităţi, telecomunicaţii, servicii de sănătate sau alte platforme digitale, semnătura electronică face posibilă interacţiunea rapidă, clară şi trasabilă între cetăţeni şi furnizorii publici sau privaţi, eliminând nevoia deplasărilor şi a documentelor pe hârtie. Pentru oameni, acest lucru înseamnă timp câştigat şi acces mai facil la servicii. Pentru companii, înseamnă procese mai eficiente şi o experienţă mai bună pentru clienţii lor", scrie Corina Vasile.

De asemenea, ea precizează că un element esenţial în acest ecosistem este Cartea Electronică de Identitate (CEI), care include o semnătură electronică avansată. Acest aspect aduce un plus de simplitate pentru cetăţeni, care pot utiliza CEI nu doar ca document de identitate, ci şi ca instrument de semnare electronică în relaţia cu furnizorii de servicii publice şi private. Integrarea semnăturii electronice în CEI creează premisele unei utilizări largi şi intuitive, reduce barierele de adopţie şi creşte încrederea în soluţiile digitale.

"În esenţă, cadrul legal privind semnăturile electronice creează contextul necesar pentru ca soluţiile digitale să fie adoptate la scară largă în mod unitar şi oferă claritate asupra efectelor juridice pentru fiecare tip de semnătură electronică - simplă, avansată şi calificată. Acest cadru încurajează investiţiile în digitalizare atât în sectorul privat cât şi în administraţia publică.Privit în ansamblu, acest cadru juridic complet reprezintă o cărămidă importantă în procesul de transformare digitală a României. Următorul pas firesc este integrarea coerentă a iniţiativelor europene, în special a portofelului digital european (EU Digital Identity Wallet), care va permite utilizarea identităţii digitale şi a semnăturii electronice într-un cadru interoperabil la nivelul Uniunii Europene. Având în vedere termenele europene ambiţioase pentru implementare - fiecare stat membru trebuie să aibă un wallet naţional funcţional până la finalul anului 2026 - este esenţial că România să dispună, într-un interval scurt de timp, de un cadru legislativ naţional clar, funcţional şi predictibil. Totodată, adoptarea eficientă a acestui instrument presupune existenţa unei pieţe deschise şi competitive, care să permită inovarea şi participarea unui spectru larg de furnizori. În acest context, este de salutat faptul că Guvernul pare să acorde, în sfârşit, o prioritate strategică digitalizării, creând premisele necesare pentru alinierea reală la agenda digitală europeană", arată Corina Vasile.

De asemenea, ea a menţionat că pentru ANIS şi pentru industria de IT mesajul rămâne consecvent: tehnologia există, este matură şi este deja utilizată. Diferenţa o face cadrul care permite extinderea ei către toate industriile şi către cetăţeni.

"După ani de aşteptare, avem şansa de a trata semnătura electronică nu ca pe un proiect special, ci ca pe un element de bază a economiei digitale. Finalizarea cadrului legal pentru utilizarea semnăturii electronice este abia începutul unei etape în care digitalizarea poate fi făcută coerent, predictibil şi cu impact real. Privind spre viitor, ne dorim ca astfel de întârzieri să nu mai fie regulă, ca reglementări altminteri normale să fie adoptate şi aplicate fără a fi necesari ani de discuţii şi negocieri politice. Avem nevoie de o guvernanţă digitală corectă, un cadru clar, decizii asumate şi un ritm care să ţină pasul cu realitatea economică şi tehnologică. Numai aşa transformarea digitală poate deveni motorul care schimbă fundamental modul în care economia, administraţia şi cetăţenii interacţionează în România", se mai arată în analiză.

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) este asociaţia reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 150 de companii membre, este un promotor al digitalizării şi reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.