Aproape 90 % dintre companiile din România anticipează că flota lor va rămâne stabilă sau se va extinde (studiu)

În acest sens, studiul relevă faptul că leasingul operaţional se dovedeşte o soluţie tot mai atractivă pentru mediul de business românesc, 44% dintre companiile din România spunând că folosesc deja leasingul operaţional sau că intenţionează ca în următorii trei ani să recurgă la o astfel de metodă de achiziţie, în timp ce 17% deja îl folosesc ca metoda principală de finanţare a flotei, aceasta fiind o schimbare de paradigmă care a început în urmă cu mai mulţi ani şi care reflectă maturizarea pieţei şi dorinţa de optimizare a costurilor şi a resurselor interne.

"Noi vedem asta şi o ştim de mult, avem sute de întâlniri cu clienţi...Uneori spiritul ăsta încă e cumva înrădăcinat în companiile româneşti, de a fi proprietar. Câteodată oamenii îşi doresc să rămână proprietar al maşinii. Şi leasingul operaţional dă posibilitatea utilizatorului să cumpere maşina la finalul perioadei contractuale. Pentru cine vrea operaţional, acesta nu e un impediment, utilizatorul are drept de preempţiune la final să cumpere maşina", a precizat Iordache.

La rândul său, directorul general al Arval Service Lease România, Roxana Lupescu, a subliniat că oferta va fi făcută şoferului companiei, adică celui care utilizează autoturismul.

"Să facem o uşoară diferenţă. Utilizatorului. Asta înseamnă şoferul, şi nu compania cu care noi avem leasingul. Noi uzităm această metodă şi companiile mari se folosesc de această oportunitate. În momentul când ajungem cu flotele la final de contract, primul lucru - pentru că şi nouă ne este mult mai uşor - facem o ofertă preferenţială şoferilor din acea companie să achiziţioneze acel vehicul", a arătat Roxana Lupescu.

Comparativ cu alte ţări, la leasingul operaţional nu suntem departe. Italia şi Spania au un procent destul de mare în a recurge la leasingul operaţional, dar şi România "pare că se duce în direcţia potrivită".

În plus, pe lângă deţinerea unui autoturism sau leasingul tradiţional, 24% dintre firme examinează sau au deja în derulare opţiuni de închiriere pe termen scurt sau mediu. Rambursarea transportului public şi bugetele dedicate mobilităţii sunt soluţii alternative deja experimentate de 20% dintre participanţi, iar motivaţia principală pentru aceste decizii o constituie nevoile de resurse umane, invocate de 38% - 47% dintre respondenţi, urmate de angajamentul faţă de responsabilitatea socială corporativă, menţionat de 37% - 46%, mai arată studiul.

Această tendinţă de creştere a flotei în rândul companiilor româneşti este una care se menţine de doi ani în România, fiind în concordanţă cu media europeană. Trei sferturi (76%) dintre firmele româneşti care anticipează dezvoltarea flotelor auto pun această creştere pe seama dezvoltării activităţii, dar şi pe nevoia de resurse umane, cum sunt recrutarea şi retenţia.

În acest context, tot mai multe companii (44%) recurg deja la vehicule second hand, folosite preponderent ca maşini de serviciu, dar şi ca element al pachetului de beneficii pentru angajaţi.

De asemenea, studiul arată că business-urile din ţară accelerează procesul de electrificare, chiar dacă infrastructura de încărcare nu ţine pasul cu evoluţia pieţei. Astfel, companiile din România sunt angajate în procesul de electrificare a flotei, deşi există şi provocări majore. 59% dintre firme au adoptat deja tehnologii verzi sau intenţionează să o facă, însă doar 28% au trecut efectiv la implementare, sub media europeană de 56%.

"Vedem tendinţa de electrificare în rândul companiilor dar, da, ea poate fi făcută oarecum mai smooth. Asta cel mai probabil înseamnă să treci dintr-o flotă de combustie termică spre un hibrid mai degrabă. Poate că e dificil să treci deja într-o flotă full electrică pentru că s-ar putea să nu ştii cum să gestionezi o astfel de flotă şi asta se vede inclusiv în numărul de înmatriculări pe care noi le primim trimestrial, unde vedem că modelele pe hibrid au crescut vizibil, pe când cele electrice nu aşa cum ne aşteptam. Procentul este de 59% dintre companii care au implementat o soluţie electrificată sau se gândesc să implementeze în următorii doi ani, în timp ce 28% au implementat deja. Aici, dacă ne uităm la topul ţărilor, nu avem nicio surpriză, bineînţeles că găsim ţările nordice, îi găsim pe cei din UK, Franţa, care sunt într-adevăr la un procent mult în faţa noastră, dar evident că totul se întâmplă la o altă scară acolo. Infrastructura lor este cu totul alta faţă de cea pe care o avem noi în acest moment. Motivele principale pentru care companiile se gândesc să facă această tranziţie către electrificare sunt să anticipeze eventualele restricţii, să poată conduce oriunde în oraş şi să nu aibă restricţii de circulaţie şi, evident, şi partea de impact scăzut asupra mediului înconjurător", a explicat Iordache.

Lipsa infrastructurii de încărcare este văzută drept principalul obstacol în calea adoptării tehnologiilor prietenoase cu mediul înconjurător de 77% dintre participanţi. În acelaşi timp, 87% au început deja să dezvolte sau să planifice o strategie de încărcare, ceea ce sugerează un angajament solid din partea mediului de afaceri, dar subliniază şi necesitatea investiţiilor în reţelele de alimentare.

Practic, sustenabilitatea devine nu doar un deziderat, ci şi un obiectiv concret pentru că 12% dintre companii şi-au stabilit deja ţinte precise de decarbonizare, iar alte 26% le evaluează în prezent. În următorii trei ani, principalele provocări vizate sunt adaptarea la reglementările tot mai stricte pentru vehiculele cu motoare termice (40%), electrificarea flotei (38%) şi diminuarea costului total de proprietate, aflat în creştere (31%).

Un alt aspect interesant ce reiese din studiul Arval este faptul că telematica începe să îşi arate utilitatea, iar 42% dintre companii au adoptat astfel de soluţii pentru vehiculele uşoare, în timp ce 64% dintre acestea se gândesc să valorifice datele obţinute. Pentru că procentul celor care au utilizat efectiv aceste informaţii până acum este de numai 11%, există un potenţial încă neexplorat pentru optimizarea rutelor, reducerea consumului şi prevenirea costurilor neprevăzute.

"Sunt mulţi care au serviciul de telematică (oferit de Arval - n. r.) subscris, dar sunt puţini care folosesc realmente datele pe care le pot obţine'', a susţinut Cezar Iordache.

"Aplicaţiile noastre de telematică dau posibilitatea unui acces la aceste date prelucrate, apropo de know-how şi de faptul că piaţa nu cunoaşte multe lucruri. E clar că trebuie să fim mult mai vocali pentru a vedea cât de mult putem să-i ajutăm în acest sens, pentru că noi deţinem această tehnologie şi cu date nu brute, ci prelucrate. Partea de telematică oferă şi posibilitatea ca tu, ca şi client, să poţi să vezi în timp real ce se întâmplă din punctul de vedere al daunalităţii", a adăugat Roxana Lupescu.

Observatorul Arval pentru Mobilitate, ediţia 2025, a fost realizat de Ipsos, la solicitarea Arval, şi prezintă informaţii din 28 de ţări din Europa, America de Nord, America de Sud şi Africa, unde au fost realizate peste 8.000 de interviuri cu factori de decizie asupra parcului auto din companii de toate dimensiunile. În România, 250 de companii au transmis informaţii, oferind o privire de ansamblu unică asupra pieţei interne. Dintre acestea, 132 sunt companii mici, cu maxim 99 de angajaţi, 68 sunt companii medii, cu cel mult 999 de angajaţi, iar alte 50 sunt companii mari, cu cel puţin 250 de angajaţi, multe având mai mult de 1.000 de oameni în echipă.

Arval este un actor important în domeniul leasingului full-service de vehicule şi un specialist în soluţii de mobilitate sustenabilă fondat în 1989. Arval este deţinută în întregime de BNP Paribas şi este poziţionată în divizia Comercial, Personal Banking şi Servicii a Grupului, cu aproximativ 1,8 milioane de vehicule închiriate la finalul lui 2024. În fiecare zi, aproape 8.600 de angajaţi Arval din 29 de ţări oferă soluţii flexibile pentru a face călătoriile fără probleme şi sustenabile pentru clienţii săi, de la mari grupuri corporative internaţionale la companii mai mici şi clienţi individuali de retail.

BNP Paribas este cea mai importantă bancă din Uniunea Europeană şi un jucător cheie în domeniul bancar internaţional. Operează în 63 de ţări şi are aproape 183.000 de angajaţi, incluzând peste 145.000 în Europa. În Europa, BNP Paribas are patru pieţe interne: Belgia, Franţa, Italia şi Luxemburg.