BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la 6%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6%, de la 8%, începând cu perioada de aplicare 24 februarie - 23 martie 2020 şi menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%.

"Date fiind evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută", se precizează în comunicatul BNR remis AGERPRES.

Totodată, banca centrală a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

De asemenea, în şedinţa de vineri, CA a mai luat hotărârea de a menţine rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.

Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în luna decembrie 2019 la 4%, de la 3,8 la sută în noiembrie, nivel situat deasupra intervalului ţintei staţionare şi uşor peste cel prognozat. Creşterea acesteia faţă de finalul trimestrului III, când a scăzut la 3,5%, este atribuibilă în principal majorării dinamicii preţurilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de bază, dar şi al scumpirii considerabile a fructelor, precum şi accelerării inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să se majoreze în luna decembrie până la 3,7%, peste nivelul prognozat, de la 3,5% în noiembrie şi 3,4% în septembrie. Creşterea a reflectat aproape integral tendinţa observată pe segmentul alimentar, marcată de majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, evoluţii suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor unitare cu forţa de muncă.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut în decembrie la nivelul de 3,8% consemnat în luna anterioară, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut la 3,9 la sută, de la 3,8 la sută în lunile octombrie şi noiembrie.

"Noile date statistice reconfirmă scăderea ritmului anual al creşterii economice în trimestrul III 2019, la 3%, de la 4,4% în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei s-a redus mai pronunţat, până la 2,6 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de 3 puncte procentuale), de la 3,8 puncte procentuale în trimestrul II, în timp ce aportul formării brute de capital fix la creşterea PIB s-a majorat potrivit datelor revizuite, ajungând la 6,3 puncte procentuale (faţă de 5,9 puncte procentuale, de la 3,9 puncte procentuale în trimestrul II)", se precizează în comunicatul băncii centrale.

În schimb, exportul net şi-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunţate a creşterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, a investiţiilor şi a producţiei în lunile octombrie-noiembrie: pe de o parte, continuarea creşterii robuste a vânzărilor cu amănuntul, concomitent cu dinamizarea serviciilor prestate populaţiei, precum şi prelungirea ritmului alert al volumului lucrărilor de construcţii, chiar dacă uşor temperat, iar pe de altă parte amplificarea contracţiei producţiei industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Totodată, cele mai recente date privind balanţa de plăţi evidenţiază încetinirea deteriorării în termeni anuali a soldului balanţei comerciale în lunile octombrie-noiembrie faţă de trimestrul III, pe fondul unei încetiniri mai evidente a dinamicii importurilor comparativ cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, ca urmare a înrăutăţirii balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a prelungit scăderea.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ceva mai evident în decembrie, la 6,6 la sută, de la 7,2 la sută în noiembrie,- media ei pe ansamblul trimestrului IV scăzând la 7,1 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III. În condiţiile în care avansul componentei în lei a cunoscut doar o uşoară temperare, iar componenta în valută şi-a amplificat contracţia, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în decembrie la 67,6 la sută, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

În şedinţa de vineri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

"Noua prognoză reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului curent şi să rămână în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, pe o traiectorie ce redevine uşor crescătoare în a doua parte a anului curent", subliniază sursa citată.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2020, iar nivelul şi tendinţa deficitului de cont curent şi a celui bugetar sunt deosebit de preocupante. Incertitudini sporite generează şi dinamica scăzută a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, inclusiv pe fondul epidemiei de coronavirus. Rămân, de asemenea, relevante deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Deciziile Consiliului de Administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.