Cazacu, XTB: Prețul certificatelor verzi a crescut cu 135% față de 2020, până la 52,73 Euro

Prețul acestora este estimat să își continue avântul până la 70 Euro, la sfârșit de 2021. Sectoare întregi din economia românească ar putea fi afectate de creșterea prețului certificatelor verzi, dar mai ales industria energetică bazată pe cărbune, industria auto, construcțiile și transportul maritim, se arată în analiza realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Tendințele ascendente ale prețului, mai ales în ultimii trei ani, au fost viguroase. Între 2012 și 2017, prețul nu a depășit 9 Euro, stând în mare parte între 4 și 7 Euro/certificat, dar în iulie 2019 atingea un vârf de 30.75 Euro (cotații futures). De aici, o tendință descendentă generată de închiderea economiilor a dus prețul la un minim de 14.71 Euro, în martie anul trecut. Revenirea a fost, în special în ultimele șase luni, rapidă. Prețul a atins pe 10 iunie 52.73 Euro. Față de anul anterior, creșterea este de peste 135%.

Din minime, cotațiile au crescut aproximativ de trei ori și jumătate. Ce a susținut această expansiune? ”În primul rând, redeschiderea economiilor, care s-a produs mai devreme și cu o viteză mai mare decât se așteptau piețele. În al doilea rând, reforma propusă a sistemului european de certificate: între altele, măsuri de limitare a „scurgerilor de carbon” prin care firme din UE delocalizează producția în jurisdicții (deseori emergente), unde regulile nu sunt la fel de stricte, pentru a produce mai ieftin, dar potențial mai neprietenos cu mediul. Foarte important, propunerea de extindere a schemei europene ar putea afecta aproape trei sferturi din economie. Sectoare precum industria auto, construcțiile și transportul maritim ar fi vizate. La summitul din mai, țările din Est au avertizat că nu pot să ducă singure povara costurilor mărite, din moment ce reforma afectează în proporție mai mare pe cei cu venituri reduse. Comisia Europeană ar putea avea în vedere  introducerea treptată a măsurilor, în varianta „lejeră” fiind vizate doar automobilele și construcțiile”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Certificatele pentru emisii de carbon sunt văzute de Comisia Europeană ca un pilon esențial pentru obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scopul este de a atinge neutralitatea climatică în 2050 (sau mai devreme), un obiectiv ambițios. Piața europeană este prima de acest fel, sursă de inspirație pentru alte regiuni, și rămâne cea mai mare din lume. Fiecare certificat permite emiterea unei tone de dioxid de carbon, sau echivalent pentru alte două gaze cu efect de seră și mai puternic.

„Impunând un cost suplimentar poluatorilor, se speră ca logica economică să forțeze reorientarea spre alte procedee și activități, mai prietenoase cu mediul. Pentru ca mecanismele să funcționeze, este necesar ca prețul să fie suficient de ridicat încât să descurajeze, treptat, emisiile, fără a produce, totuși bulversări economice prea dure pe termen scurt”, consideră Claudiu Cazacu.

Un sondaj Refinitiv realizat în luna mai arăta că majoritatea celor din domeniu (traderi sau firme din industrii reglementate) așteaptă prețuri în creștere față de anii anteriori, la un nivel mediu pentru 2021 de 40 Euro, ajungând spre 80 Euro la finele deceniului. Separat, observatorii au o plajă largă pentru estimările de final de an. O perspectivă foarte optimistă vorbește chiar de 110 Euro (Berenberg). Deși nivelul pare, în opinia noastră, prea ridicat, nevoia de echilibrare, chiar și la cotațiile prezente, nu este satisfăcută. Pentru a atinge țintele intermediare propuse pentru 2030 (-55% pentru emisiile de dioxid de carbon), CE vede necesar un preț de peste 60 Euro/certificat.

În condițiile curente, și depinzând de modul în care vor fi schimbate reglementările, scenariul nostru de bază se centrează pe un reper de 70 Euro la sfârșitul acestui an, se arată în analiza XTB România. Riscurile descendente la adresa scenariului vin dinspre o posibilă opoziție puternică a statelor mai puțin bogate din UE, care să blocheze reforma propusă dacă nu vor primi compensații pentru costurile suportate, sau o eventuală deteriorare neașteptată a mediului economic global.

Claudiu Cazacu ajunge la concluzia că: „Sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creșterea prețului certificatelor, în anii următori. În structura actuală, producerea energiei electrice cu hidrocarburi (mai ales cărbune, dar, în timp, nu numai) este în zona de mare vulnerabilitate. Odată cu reforma propusă, riscurile pentru industria din țară se extind asupra unor domenii ca industria auto, cu o pondere majoră în exporturi și în valoarea adăugată generată în țară, construcțiile, unde nevoia de spații de calitate la un preț rezonabil ar putea fi și mai dificil de acoperit, sau transportul maritim, cu potențial de dezvoltare”.

Este esențial ca firmele din domeniu să ia deciziile de capitalizare, investiție sau reorganizare care să le permită să susțină tranziția spre un model sustenabil. Negocierea unor resurse financiare pentru a compensa costul neuniform, mai mare în special pentru cei cu venituri mici, sau pentru regiunile mono-industriale, ar putea fi o temă majoră la nivel european. Pe de altă parte, pentru firme din industrie sau chiar startup-uri agile și inovative, crearea unei noi economii, pe principii „verzi”, ar însemna șanse de dezvoltare și succes, la nivel național și european, sau chiar dincolo de granițele UE. Schimbarea aduce costuri și eforturi majore, însă, în același timp, va crea oportunități, pe care piețele de capital le-ar finanța cu o doză de entuziasm, se mai arată în analiza XTB România.