CE solicită statelor membre modernizarea sistemelor de venit minim, pentru combaterea sărăciei şi promovarea ocupării forţei de muncă

 

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalităţile prin care statele membre îşi pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în acelaşi timp integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care pot lucra.

 

Venitul minim reprezintă plăţi în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile şi pentru a avea o viaţă demnă. Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii. Plăţile sunt, în general, completate de prestaţii în natură care oferă acces la servicii şi de stimulente specifice pentru accesul pe piaţa forţei de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acţionează ca o rampă de lansare pentru îmbunătăţirea perspectivelor în materie de incluziune şi de ocupare a forţei de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii şi menţinerea unor costuri bugetare sustenabile.

 

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puţin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puţin 78% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă.

 

Venitul minim şi plasele de siguranţă socială trebuie să includă suficiente stimulente şi măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceştia să se reintegreze pe piaţa forţei de muncă. Scopul lor ar trebui aşadar să fie şi acela de a contribui la valorificarea deplină a potenţialului tranziţiei verzi şi al tranziţiei digitale, prin susţinerea tranziţiilor de pe piaţa forţei de muncă şi a participării active a persoanelor defavorizate.

 

Avantajele sociale şi economice ale plaselor de siguranţă socială adecvate şi specifice au devenit şi mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creşterii preţurilor la energie şi al inflaţiei ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcţionate în mod specific către grupurile vulnerabile.

 

"Sistemele de protecţie socială contribuie la reducerea inegalităţilor şi a diferenţelor sociale. Ele asigură o viaţă demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulţi oameni au dificultăţi în a face faţă cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să îşi modernizeze plasele de siguranţă socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia şi excluziunea socială şi ajuta un număr mai mare de persoane să îşi găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

 

La rândul său, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a afirmat că, în prezent, în UE, cel puţin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie şi de excluziune socială.

 

"Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piaţa forţei de muncă. În contextul creşterii costurilor de trai şi al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranţă sunt la înălţimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită reintegrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceştia să nu fie blocaţi într-un cerc vicios al excluziunii", a precizat Nicolas Schmit.

 

Propunerea de recomandare a Consiliului prezentată miercuri oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalităţile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii active în societate şi pe pieţele forţei de muncă.

 

Statelor membre li se recomandă să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit şi să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă şi solidă. În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în aşa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârşitul anului 2030, protejând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice.

 

De asemenea, se recomandă statelor membre să revizuiască şi să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit, să îmbunătăţească gradul de acoperire şi de utilizare a venitului minim. Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente şi nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen şi independenţa economică, în special pentru femei şi pentru adulţii tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, şi nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestaţiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.

 

Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate şi însoţite de informaţii uşor de înţeles. Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.

 

Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în faţa crizelor socio-economice, de exemplu prin introducerea unei flexibilităţi suplimentare în ceea ce priveşte eligibilitatea.

 

În plus, se recomandă statelor membre să îmbunătăţească accesul la pieţe ale forţei de muncă favorabile incluziunii şi să îmbunătăţească accesul la servicii esenţiale şi de facilitare. Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserţia pe piaţa forţei de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulţilor tineri.

 

Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să îşi găsească un loc de muncă şi să îl păstreze, de exemplu, prin educaţie şi formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piaţa muncii, sprijin post-plasament şi mentorat.

 

Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obţinute din munca desfăşurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.

 

Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistenţa (medicală), formarea şi educaţia. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea şi îndrumarea. În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esenţiale, cum ar fi energia.

 

CE recomandă statelor membre să promoveze sprijinul individualizat şi să îmbunătăţească eficacitatea guvernanţei plaselor de siguranţă socială la nivelul UE, la nivel naţional, regional şi local, precum şi a mecanismelor de monitorizare şi de raportare.

 

Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce priveşte incluziunea socială şi/sau găsirea unui loc de muncă şi sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.

 

Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar şi un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.

 

Este disponibilă finanţare din partea UE pentru a sprijini statele membre să îşi îmbunătăţească sistemele de venit minim şi infrastructura socială prin reforme şi investiţii.

 

Tot miercuri, Comisia a prezentat o comunicare referitoare la o mai bună evaluare a impactului distributiv al reformelor statelor membre. Aceasta oferă orientări pentru o mai bună direcţionare a politicilor într-un mod transparent, astfel încât să contribuie la combaterea inegalităţilor existente şi să ţină seama de impactul asupra diferitelor zone geografice şi grupuri de populaţie, cum ar fi femeile, copiii şi gospodăriile cu venituri mici. Comunicarea cuprinde orientări privind domeniile de politică, instrumentele, indicatorii, calendarul, datele şi diseminarea evaluării. Orientările prezentate miercuri sunt relevante pentru statele membre inclusiv în ceea ce priveşte elaborarea sistemelor de venit minim.