Confederaţia Patronală Concordia propune un set de măsuri de relansare economică în şapte domenii strategice de acţiune

Concordia solicită menţinerea cotei unice de impozitare, care şi-a dovedit viabilitatea şi a sprijinit dezvoltarea clasei de mijloc în ultimul deceniu. Potrivit patronatelor, orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunţată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare şi integrată într-un calendar multianual de politici fiscale.

Totodată, simplificarea administrativă, debirocratizarea şi digitalizarea reprezintă priorităţi imediate cu impact economic şi social major.

"Implementarea unei platforme unice de raportare fiscală şi statistică, a dosarului electronic unic pentru companii şi digitalizarea ANAF ar reduce timpul de conformare cu 30-40% şi ar creşte colectarea voluntară cu 10-20%. Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale ar aduce aproximativ 1,4 miliarde euro anual la bugetul de stat. Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecţie administrativă unică, coordonată digital, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC şi Mediu într-o singură vizită la contribuabil, ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii", se menţionează în pachetul de propuneri.

Conform reprezentanţilor Concordia, mobilizarea capitalului autohton constituie un pilon esenţial al relansării economice. Organizaţia propune creşterea capacităţii fondurilor de pensii de a investi în economia reală prin majorarea plafonului legal pentru investiţii în fonduri de private equity şi venture capital la 5-10% din active, aliniat practicilor europene. Această măsură ar mobiliza peste un miliard de euro capital autohton către dezvoltarea IMM-urilor şi start-up-urilor, fără costuri pentru bugetul de stat.

Pentru stimularea inovării şi investiţiilor, pachetul include introducerea creditelor fiscale şi deductibilităţilor de 150-200% pentru investiţiile productive, un regim fiscal pentru "business angels" şi implementarea unui sistem IP Box pentru valorificarea proprietăţii intelectuale dezvoltate în România. Studiile arată că investiţiile IT au un efect multiplicator ridicat: un euro investit generează 3-5 euro în PIB, iar companiile care adoptă soluţii digitale îşi cresc productivitatea cu 15-30%. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, stimulează exporturile şi competitivitatea firmelor româneşti, extinzând baza de impozitare.

Eliminarea suprataxării sectorului bancar şi recunoaşterea deductibilităţii integrale a pierderilor din cesiunile de creanţă ar debloca 4-6 miliarde lei anual pentru creditare nouă, sprijinind IMM-urile şi investiţiile productive, şi ar genera venituri suplimentare la buget de peste 360 milioane lei prin creşterea tranzacţiilor şi reducerea creditelor neperformante. Concordia arată că accesul la finanţare este critic pentru relansarea economiei, iar relaxarea presiunii fiscale asupra băncilor ar permite redirecţionarea resurselor către investiţii, consum şi incluziune financiară.

Pentru piaţa muncii, direcţiile structurale necesare propuse de Concordia vizează: scheme de formare şi recalificare - adaptarea competenţelor la economia digitală pentru mai mult de 300.000 de persoane în doi ani, cu impact direct asupra productivităţii (+6-12%); reintroducerea unui mecanism tip kurzarbeit, care poate proteja între 250.000 şi 400.000 de locuri de muncă în perioade de criză şi schimbări structurale în economie şi poate fi finanţat din fonduri europene.

Pachetul include măsuri concrete pentru accelerarea accesului la fondurile europene prin standardizarea ghidurilor, eliminarea documentaţiei redundante şi introducerea plăţilor rapide.

"Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde disponibile pentru perioada 2021-2027 - o oportunitate care nu poate fi ratată în contextul actual al presiunilor bugetare", subliniază organizaţia patronală.

Concordia mai solicită stabilitate legislativă şi eliminarea taxelor pe cifra de afaceri, măsuri care ar debloca investiţii necesare de 1,5 miliarde de euro anual în modernizarea reţelelor de distribuţie. Simultan, pentru a menţine competitivitatea transportatorilor români pe piaţa europeană, organizaţia cere reluarea rapidă a mecanismului de returnare a accizei la carburant pe tot parcursul anului 2026, o măsură vitală pentru a opri fenomenul alimentării flotelor în ţările vecine şi care generează o pierdere directă pentru bugetul de stat.

Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera, conform autorilor: deblocarea a peste 10 miliarde lei în investiţii; creşterea gradului de conformare fiscală şi a colectării cu un impact estimat la 1,4-2 miliarde euro anual; reducerea costurilor administrative pentru companii cu 30-40%; crearea unui mediu economic favorabil pentru sute de mii de locuri de muncă.

"Mediul de afaceri este pregătit să continue să susţină creşterea economică, dar are nevoie de semnale puternice şi concrete care să arate că statul este un partener, nu un inhibitor, în acest proces", susţine Mihai Matei, vicepreşedinte al Confederaţiei Patronale Concordia.

El crede că prin implementarea acestor măsuri, "decidenţii publici pot reda încrederea mediului de afaceri, pot încuraja investiţiile şi crearea de locuri de muncă şi pot consolida rolul României în economia europeană."

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).