Industria băuturilor răcoritoare, contributor major la bugetul de stat, asigură peste 0,6% din PIB (studiu)
30 Ianuarie 2026 Agerpres
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajaţi, industria reuneşte peste jumătate dintre angajaţii din sectorul fabricării băuturilor din România.
Industria băuturilor răcoritoare şi apelor îmbuteliate are o contribuţie stabilă şi semnificativă la PIB, reprezintă principalul angajator din sectorul fabricării băuturilor din România şi contributor net major la bugetul de stat, asigurând peste 0,6% din PIB-ul României, arată studiul "Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România".
Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), a lansat, vineri, studiul "Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România".
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajaţi, industria reuneşte peste jumătate dintre angajaţii din sectorul fabricării băuturilor din România.
Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), a lansat, vineri, studiul "Impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare din România".
Cu o medie anuală de aproximativ 10.000 de angajaţi, industria reuneşte peste jumătate dintre angajaţii din sectorul fabricării băuturilor din România.
Performanţa ridicată se traduce în salarii peste media economiei, arată studiul. Astfel, industria generează anual circa un miliard lei în taxe şi impozite directe. Cele 18 fabrici care reprezintă industria producătoare de băuturi răcoritoare şi ape îmbuteliate contribuie la micşorarea deficitului de balanţă comercială (import/export). În 2024, valoarea exporturilor de băuturi alcoolice şi nonalcoolice a depăşit suma record de două miliarde lei.
Studiul subliniază că "evoluţia a fost stopată de măsuri pompieristice aplicate exclusiv industriei". Din 2023 până în prezent, producătorii de băuturi răcoritoare au resimţit vizibil taxarea succesivă şi discriminatorie impusă în cascadă, atât din cauza TVA, care a crescut de la 9 la 19%, apoi la 21%, cât şi din cauza accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare. Industria s-a dovedit sensibilă la toate aceste schimbări, iar investiţiile şi locurile de muncă au început să intre pe o pantă descendentă. Astfel, creşterea a fost înlocuită treptat de stagnare şi de scădere, un trend negativ care se menţine de la an la an.
În 2024, industria băuturilor răcoritoare şi apelor îmbuteliate a generat 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută, reprezentând peste 52% din întreaga valoare adăugată a sectorului fabricării băuturilor.
Raportul ridicat dintre valoarea adăugată (industria băuturilor nealcoolice generează 56% din totalul salariilor şi indemnizaţiilor plătite în întreaga industrie a băuturilor şi circa un miliard lei în taxe şi impozite directe/an) şi dimensiunea industriei (din cele 806 microîntreprinderi din industria băuturilor în 2024, 338 aparţineau industriei băuturilor nealcoolice) indică o eficienţă economică remarcabilă, esenţială pentru politicile publice de dezvoltare.
Industria susţine direct aproximativ 10.000 de angajaţi, reprezentând peste 55% din totalul angajaţilor din producţia de băuturi şi contribuie şi la bunăstarea celor 60.000 de angajaţi de pe lanţul de valoare şi a familiilor acestora.
Capitalul autohton domină numeric industria, însă cel străin şi mixt o domină din punct de vedere economic.
Conform cercetării, prezenţa capitalului străin aduce standarde de calitate internaţionale, digitalizare şi acces la lanţuri globale de distribuţie.
Industria băuturilor răcoritoare şi apelor îmbuteliate reprezintă un pilon strategic al economiei naţionale, având o contribuţie semnificativă la bugetul de stat şi la dezvoltarea pieţei interne, consideră autorii studiului. Se remarcă prin performanţă economică ridicată, oferă salarii peste media naţională şi menţine un grad de conformare fiscală de 100%, prin plata integrală a taxelor şi absenţa evaziunii fiscale. Totodată, industria contribuie la reducerea deficitului balanţei comerciale prin echilibrarea raportului import- export, fiind percepută ca o soluţie sustenabilă pentru diminuarea dezechilibrelor economice.
Acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare a fost aplicată din 2024, exclusiv băuturilor răcoritoare şi mărită din 2025, deşi zahărul din băuturi reprezintă aproximativ 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.
Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de preţ între 25-50%, în funcţie de dimensiunea ambalajului.
Creşterea taxelor pe consum se reflectă direct în preţurile finale şi afectează consumatorii. Având un caracter regresiv, acestea pun presiune suplimentară pe gospodăriile cu venituri mici. Practic, în perioada 2023-2024 creşterea cumulată a preţurilor băuturilor răcoritoare şi apelor îmbuteliate a fost de 32,5%, ritm net superior celui de 17,6% al preţurilor mărfurilor alimentare.
"Este un moment de cumpănă pentru industria băuturilor răcoritoare şi apelor îmbuteliate, care de la avântul din anii 2018-2022 (creştere cumulată de 7,1% a cifrei de afaceri), a trecut brusc la stagnare şi apoi la scădere (în 2024, reduceri de 2,6% ale cifrei de afaceri faţă de 2022)", se mai scrie în studiu.
Reducerea cererii influenţează negativ investiţiile şi planurile de dezvoltare ale producătorilor, dar şi pe cele ale firmelor din lanţul de valoare.
TVA-ul şi accizele sunt instrumente uşor de colectat şi pot genera venituri bugetare pe termen scurt, dar amplifică presiunile inflaţioniste. TVA-ul se aplică şi asupra accizelor, ceea ce înseamnă că preţul final al băuturilor nealcoolice include atât taxa pe valoare adăugată standard, cât şi accizele la care se aplică TVA, crescând astfel efectiv costul pentru consumatori.
Efectele socio-economice ale acestor măsuri sunt clare, în timp ce potenţialele beneficii pentru sănătatea publică nu se întrevăd, pentru că este taxată doar o mică parte din zahărul din dieta românilor.
De asemenea, efectele asupra bugetului de stat nu sunt pe măsura aşteptărilor, acciza pe zahărul din băuturile răcoritoare generând venituri cu mult sub cele planificate.
În perioada 2023-2024, sectorul a resimţit presiuni fiscale care au dus la scăderea cu circa 7,2% a angajaţilor şi la o reducere de 2,6% a cifrei de afaceri reale, cauzată, în principal, de majorarea TVA şi introducerea accizei pe zahăr. Preţurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5% în 2023-2024, mult peste media mărfurilor alimentare din România (17,6%) şi a preţurilor generale de consum (16,2%).
Industria acţionează ca un motor principal în sectorul băuturilor, dar este sensibilă la şocuri fiscale, care se manifestă rapid prin ajustări ale forţei de muncă şi majorări de preţuri. Pentru a menţine creşterea, companiile trebuie să continue investiţiile în tehnologii sustenabile, eficienţă energetică, digitalizare şi parteneriate, concentrându-se totodată pe inovare şi pe dezvoltarea de produse de calitate, funcţionale şi branduri puternice.
Analiza datelor economice arată că industria băuturilor nealcoolice este un sector cu valoare adăugată ridicată, productivitate peste medie şi contribuţie fiscală semnificativă, având un rol stabilizator în economia naţională. Pentru conservarea investiţiilor, a locurilor de muncă şi a contribuţiei bugetare a sectorului, producătorii au nevoie de predictibilitatea politicilor publice şi de tratament fiscal nediscriminatoriu.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 132 / 21059 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Clifford Chance Badea a asistat Electro-Alfa International în IPO-ul de 580 milioane RON, una dintre cele mai de succes listări realizate de o companie antreprenorială din România. Echipa a fost condusă de Radu Ropotă (Partener)
Eversheds Sutherland își întărește linia de arbitraj la București prin cooptarea Luminiței Popa ca partener | Un nume de referință în arbitrajul internațional revine într-o echipă integrată, după perioada dedicată practicii independente
ICC Arbitration Breakfast revine în România cu cea de-a doua ediție - 18 martie, în București
În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





