Jakubowicz (AAFBR): Pachetul de relansare economică merge în direcţia corectă; succesul depinde de disciplina bugetară şi reforma administrativă reală

El a subliniat că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, inflaţie persistentă şi un nivel crescut al datoriei publice, ceea ce creează un tablou fiscal fragil pentru anul 2026. În 2025, deficitul bugetar a atins 146,03 miliarde de lei (7,65% din PIB), iar inflaţia anuală în decembrie 2025 a fost de 9,7%. De asemenea, datoria guvernamentală s-a ridicat la aproximativ 59% din PIB. În aceste condiţii, orice măsură economică trebuie corelată cu deficitul, inflaţia şi costurile financiare.

Guvernul estimează că pachetul de măsuri va genera un impact bugetar negativ de aproximativ 2,1-2,2 miliarde de lei în 2026. Deşi această sumă reprezintă mai puţin de 2% din deficitul total estimat pentru 2025, Jakubowicz avertizează că riscurile nu ţin de volum, ci de credibilitatea şi execuţia măsurilor. În cazul în care compensarea impactului printr-o reformă administrativă eficientă nu se materializează rapid, orice "minus" suplimentar poate conduce la împrumuturi mai scumpe şi presiune asupra cursului valutar şi inflaţiei.

În cadrul pachetului, sunt incluse măsuri care ar putea contribui semnificativ la competitivitatea economică, respectiv credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: o deducere suplimentară de 10% pentru proiectele de R&D, care poate atrage investiţii de valoare adăugată, cu condiţia ca normele să fie simple şi accesibile; facilităţi pentru profitul reinvestit şi amortizarea accelerată (65%): aceste măsuri stimulează investiţiile productive, având efecte mai sănătoase decât stimulentele consumului; măsuri pentru listarea la bursă şi stimulente pentru pensii şi investiţii: acestea contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi finanţării non-bancare; ajustări pentru microîntreprinderi: modificări ce vizează creşterea pragului de venituri şi stimularea unui cadru mai coerent de angajare.

De asemenea, Jakubowicz a subliniat şi câteva riscuri cheie. "Reforma administrativă, promisa de Guvern, trebuie să fie cuantificată şi publicată într-un tabel detaliat, cu economii estimate, termene şi responsabili. Fără aceste date, riscul este ca reforma să rămână doar o promisiune politică, nu o soluţie concretă", a transmis el.

În ceea ce priveşte guvernanţa instrumentelor financiare, Jakubowicz a menţionat că extinderea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) poate fi benefică, dar trebuie asigurată transparenţa în alocarea fondurilor. Fără criterii clare şi auditabile, aceste instrumente pot deveni vulnerabile la capturarea politică.

"Pachetul are elemente bune şi în intenţie, este orientat spre competitivitate. Dar România anului 2026 nu mai are luxul măsurilor frumoase pe hârtie. Avem un deficit cash de 7,65% din PIB în 2025 şi o inflaţie anuală de 9,7% în decembrie 2025, două semnale că echilibrul macro este fragil. De aceea, susţin direcţia pro-investiţii, dar cer public: reformă administrativă măsurabilă, guvernanţă strictă pentru instrumentele financiare ale statului şi predictibilitate fiscală. Altfel, riscam să "relansăm" doar prin comunicare, în timp ce costul finanţării, inflaţia şi presiunea pe buget rămân problemele reale. România nu mai este în faza în care îşi permite experimente fiscale sau măsuri evaluate doar prin prisma impactului politic de moment. Pachetul de relansare economică propus de Guvern merge în direcţia corectă atunci când vorbeşte despre investiţii, capital, cercetare şi piaţa de capital, însă succesul său va fi decis nu de intenţii, ci de disciplina bugetară, reforma administrativă reală şi predictibilitate fiscală. Într-o economie cu deficit ridicat, inflaţie persistentă şi costuri de finanţare sensibile, fiecare leu de stimul fiscal trebuie să genereze valoare adăugată măsurabilă", a spus Flavius Jakubowicz.

Acesta a menţionat că, dacă acest pachet va fi dublat de guvernanţă, transparenţă şi reguli stabile, poate deveni un instrument de creştere sănătoasă. Dacă nu, riscăm să câştigăm timp pe hârtie, dar să pierdem încredere în economie. În 2026, miza României nu este relansarea prin cheltuială, ci consolidarea prin investiţii inteligente şi stat funcţional.