Jakubowicz (IFA România): România traversează un moment delicat cu inflaţie ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune şi instabilitate politică

El a precizat că structura inflaţiei este foarte importantă, nefiind vorba doar despre scumpiri alimentare, ci despre creşteri puternice la componente care afectează aproape toate costurile din economie: energia electrică +54,18%, chiriile +43,78%, motorina +32,68%, benzina +22,42%, cafeaua +21,76%.

Serviciile au crescut cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%. Aceste date indică presiuni asupra costurilor de producţie, transport, chirii, utilităţi şi servicii, care se vor transmite mai departe în preţurile finale ale companiilor.

"În acelaşi timp, trebuie să fim foarte atenţi la interpretare. O parte din inflaţia actuală vine din şocuri de ofertă: energie, combustibili, tensiuni regionale, efecte de bază şi efecte ale modificărilor fiscale anterioare. BNR a semnalat deja că inflaţia va rămâne, în perioada martie-iunie 2026, peste nivelurile anticipate anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor şi a efectelor de pe segmentul energiei. Totuşi, nu putem pune totul exclusiv pe seama factorilor externi. România intră în această perioadă cu vulnerabilităţi interne importante: deficit bugetar ridicat, costuri mari de finanţare, rigidităţi administrative şi o economie dependentă prea mult de consum şi prea puţin de investiţii productive, exporturi, infrastructură şi valoare adăugată şi, nu în ultimul rând, criza guvernamentală. De aceea, inflaţia de astăzi este şi rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp, nu doar al unei crize externe de moment, amplificate de căderea Guvernului Bolojan", a explicat Flavius Valentin Jakubowicz.

De asemenea, el a menţionat că, în plan european, diferenţa este semnificativă. Eurostat a estimat pentru zona euro o inflaţie anuală de 3% în aprilie 2026, în creştere de la 2,6% în martie, cu energia ca principal factor de presiune. Chiar dacă şi Europa se confruntă cu şocuri energetice, România rămâne mult peste media europeană, ceea ce afectează competitivitatea, puterea de cumpărare şi predictibilitatea mediului de afaceri.

"Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: urmează o perioadă în care lichiditatea, controlul costurilor, renegocierea contractelor, bugetarea conservatoare şi analiza marjelor devin esenţiale. Companiile nu mai pot funcţiona pe ipoteze de creştere automată a consumului. În special IMM-urile trebuie să îşi revizuiască bugetele, să îşi testeze scenariile de cash-flow şi să fie prudente cu investiţiile finanţate exclusiv din datorie. Pentru politica economică, soluţia nu poate fi una populistă; nu putem combate inflaţia prin măsuri care stimulează artificial consumul sau prin intervenţii fiscale fără acoperire bugetară. Este nevoie de consolidare fiscală credibilă, reducerea risipei bugetare, prioritizarea investiţiilor publice cu efect multiplicator, absorbţia fondurilor europene şi predictibilitate legislativă. Ajustarea economică este necesară, dar trebuie făcută inteligent, astfel încât să nu distrugă capitalul privat şi capacitatea companiilor de a investi. În concluzie, România traversează un moment delicat, cu inflaţie ridicată, PIB în scădere, consum sub presiune şi instabilitate politică. Nu suntem într-o criză fără soluţii, dar suntem într-un punct în care deciziile economice trebuie să fie serioase, coerente şi bazate pe date, iar decidenţii politici trebuie să vadă interesul României. Stabilitatea nu se obţine prin declaraţii, ci prin disciplină fiscală, investiţii productive şi reconstrucţia încrederii în economie", a mai spus Flavius Valentin Jakubowicz.