Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă cere reformă legislativă în domeniul recrutării de personal străin

"Piaţa recrutării de forţă de muncă străină a evoluat semnificativ în ultimii opt ani, ca răspuns direct la nevoile tot mai mari ale economiei româneşti. Dacă în 2018 erau solicitaţi aproximativ 15.000 de lucrători străini pe an, în 2019 cererea s-a dublat la 30.000, iar în 2020 s-a menţinut la acelaşi nivel. Anul 2021 a adus o nouă creştere, cu 50.000 de lucrători străini pe an, iar din 2022 până în prezent, contingentul a ajuns la 100.000 pe an. Această evoluţie demonstrează că angajatorii români au apelat din ce în ce mai mult la personal non-UE, pentru a compensa lipsa de resursă umană locală. Totuşi, din punct de vedere al capacităţii de procesare a vizelor şi documentelor, instituţiile statului sunt la limita superioară a capacităţii lor, respectiv cea de 100.000 de dosare pe an", a precizat vicepreşedinta Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, Corina Constantin, în comunicat.

Ea atrage atenţia că timpii mari de procesare a documentelor pun angajatorii în situaţia de a nu-şi mai putea planifica activitatea pe termen scurt şi mediu. Astfel, în timp ce alte ţări europene finalizează procedura de viză în maximum trei luni, România poate depăşi chiar şi 12 luni, ceea ce descurajează forţa de muncă calificată să aleagă ţara noastră.

Mai mult, există situaţii în care angajatorii şi lucrătorii străini pot fi fraudaţi de agenţii care urmăresc câştiguri rapide şi nu oferă servicii complete de integrare, generând prejudicii directe atât companiilor, cât şi oamenilor care îşi caută un loc de muncă stabil.

"Întârzierile majore din procesarea dosarelor generează pierderi directe şi pentru bugetul de stat. Taxele şi contribuţiile pe care statul român le-ar putea încasa de pe urma începerii activităţii acestor lucrători sunt amânate cu cel puţin şase luni pentru fiecare angajat străin în parte. Cu alte cuvinte, până când un muncitor străin este integrat efectiv în piaţa muncii din România, statul pierde sume considerabile ce ar putea proveni din contribuţii sociale, impozite şi taxe salariale", subliniază documentul citat.

În contextul actualei crize economice, care amplifică impredictibilitatea afacerilor, Patronatul consideră că este vital ca legislaţia privind imigraţiile să ajute angajatorii români să fie mai flexibili şi mai adaptabili. Spre exemplu, muncitorii străini care mai devreme sau mai târziu ar putea fi concediaţi nu ar trebui să devină o povară pentru fondul de şomaj timp de şase luni, până la aprobarea schimbării angajatorului. Aceştia ar trebui să fie o resursă disponibilă rapid şi transparent pentru ceilalţi angajatori, astfel încât să continue să contribuie activ la economie.

În context, Corina Constantin subliniază necesitatea unei acreditări specifice pentru agenţiile de import de forţă de muncă.

"Aşa cum există sisteme de acreditare pentru exportul de forţă de muncă şi pentru leasingul de personal, este nevoie şi de o acreditare dedicată importului de forţă de muncă. Un cadru legislativ clar ar trebui să includă agenţii licenţiate cu expertiză în resurse umane, asistenţă socială şi juridică; obligativitatea agenţiilor de a gestiona întregul parcurs al angajatului, de la recrutare şi sosire în România până la integrare; precum şi mecanisme clare de control şi monitorizare, pentru a preveni abuzurile", a arătat aceasta.

O acreditare a importului de forţă de muncă ar aduce beneficii atât angajaţilor cât şi angajatorilor, susţine vicepreşedinta PIFM. Pentru angajaţii străini, riscul de exploatare, înşelare sau şedere ilegală ar scădea semnificativ, datorită informării corecte şi sprijinului din partea agenţiilor acreditate, în timp ce, pentru angajatori, timpii de aşteptare s-ar reduce, ar creşte predictibilitatea iar candidaţii ar fi mai bine pregătiţi pentru meseriile solicitate. Totodată, pentru instituţiile statului, ar scădea volumul de muncă administrativă, numărul de respingeri şi erori, iar verificarea documentelor ar deveni mai eficientă, prin colaborarea directă cu agenţiile licenţiate.

Prin acest demers, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România solicită autorităţilor să prioritizeze adaptarea cadrului legislativ, pentru a proteja atât angajatorii, cât şi angajaţii străini, şi pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a pieţei muncii în anii următori.