
Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă cere reformă legislativă în domeniul recrutării de personal străin
02 Octombrie 2025
AgerpresPatronatul a înaintat autorităţilor un nou proiect de lege menit să protejeze în mod echilibrat drepturile angajatorilor şi ale angajaţilor străini din România, dar şi să ofere mai multă predictibilitate şi stabilitate pieţei muncii.
Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România atrage atenţia asupra nevoii urgente de reformă legislativă în domeniul recrutării şi integrării lucrătorilor străini pe piaţa muncii în condiţiile în care, în prezent, sute de companii activează în acest sector.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, în lipsa unui cadru legal bine reglementat, există riscul apariţiei unor situaţii dramatice, cu consecinţe atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţii veniţi din afara Uniunii Europene.
În aceste condiţii, Patronatul a înaintat autorităţilor un nou proiect de lege menit să protejeze în mod echilibrat drepturile angajatorilor şi ale angajaţilor străini din România, dar şi să ofere mai multă predictibilitate şi stabilitate pieţei muncii.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, în lipsa unui cadru legal bine reglementat, există riscul apariţiei unor situaţii dramatice, cu consecinţe atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţii veniţi din afara Uniunii Europene.
În aceste condiţii, Patronatul a înaintat autorităţilor un nou proiect de lege menit să protejeze în mod echilibrat drepturile angajatorilor şi ale angajaţilor străini din România, dar şi să ofere mai multă predictibilitate şi stabilitate pieţei muncii.
"Piaţa recrutării de forţă de muncă străină a evoluat semnificativ în ultimii opt ani, ca răspuns direct la nevoile tot mai mari ale economiei româneşti. Dacă în 2018 erau solicitaţi aproximativ 15.000 de lucrători străini pe an, în 2019 cererea s-a dublat la 30.000, iar în 2020 s-a menţinut la acelaşi nivel. Anul 2021 a adus o nouă creştere, cu 50.000 de lucrători străini pe an, iar din 2022 până în prezent, contingentul a ajuns la 100.000 pe an. Această evoluţie demonstrează că angajatorii români au apelat din ce în ce mai mult la personal non-UE, pentru a compensa lipsa de resursă umană locală. Totuşi, din punct de vedere al capacităţii de procesare a vizelor şi documentelor, instituţiile statului sunt la limita superioară a capacităţii lor, respectiv cea de 100.000 de dosare pe an", a precizat vicepreşedinta Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, Corina Constantin, în comunicat.
Ea atrage atenţia că timpii mari de procesare a documentelor pun angajatorii în situaţia de a nu-şi mai putea planifica activitatea pe termen scurt şi mediu. Astfel, în timp ce alte ţări europene finalizează procedura de viză în maximum trei luni, România poate depăşi chiar şi 12 luni, ceea ce descurajează forţa de muncă calificată să aleagă ţara noastră.
Mai mult, există situaţii în care angajatorii şi lucrătorii străini pot fi fraudaţi de agenţii care urmăresc câştiguri rapide şi nu oferă servicii complete de integrare, generând prejudicii directe atât companiilor, cât şi oamenilor care îşi caută un loc de muncă stabil.
"Întârzierile majore din procesarea dosarelor generează pierderi directe şi pentru bugetul de stat. Taxele şi contribuţiile pe care statul român le-ar putea încasa de pe urma începerii activităţii acestor lucrători sunt amânate cu cel puţin şase luni pentru fiecare angajat străin în parte. Cu alte cuvinte, până când un muncitor străin este integrat efectiv în piaţa muncii din România, statul pierde sume considerabile ce ar putea proveni din contribuţii sociale, impozite şi taxe salariale", subliniază documentul citat.
În contextul actualei crize economice, care amplifică impredictibilitatea afacerilor, Patronatul consideră că este vital ca legislaţia privind imigraţiile să ajute angajatorii români să fie mai flexibili şi mai adaptabili. Spre exemplu, muncitorii străini care mai devreme sau mai târziu ar putea fi concediaţi nu ar trebui să devină o povară pentru fondul de şomaj timp de şase luni, până la aprobarea schimbării angajatorului. Aceştia ar trebui să fie o resursă disponibilă rapid şi transparent pentru ceilalţi angajatori, astfel încât să continue să contribuie activ la economie.
În context, Corina Constantin subliniază necesitatea unei acreditări specifice pentru agenţiile de import de forţă de muncă.
"Aşa cum există sisteme de acreditare pentru exportul de forţă de muncă şi pentru leasingul de personal, este nevoie şi de o acreditare dedicată importului de forţă de muncă. Un cadru legislativ clar ar trebui să includă agenţii licenţiate cu expertiză în resurse umane, asistenţă socială şi juridică; obligativitatea agenţiilor de a gestiona întregul parcurs al angajatului, de la recrutare şi sosire în România până la integrare; precum şi mecanisme clare de control şi monitorizare, pentru a preveni abuzurile", a arătat aceasta.
O acreditare a importului de forţă de muncă ar aduce beneficii atât angajaţilor cât şi angajatorilor, susţine vicepreşedinta PIFM. Pentru angajaţii străini, riscul de exploatare, înşelare sau şedere ilegală ar scădea semnificativ, datorită informării corecte şi sprijinului din partea agenţiilor acreditate, în timp ce, pentru angajatori, timpii de aşteptare s-ar reduce, ar creşte predictibilitatea iar candidaţii ar fi mai bine pregătiţi pentru meseriile solicitate. Totodată, pentru instituţiile statului, ar scădea volumul de muncă administrativă, numărul de respingeri şi erori, iar verificarea documentelor ar deveni mai eficientă, prin colaborarea directă cu agenţiile licenţiate.
Prin acest demers, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România solicită autorităţilor să prioritizeze adaptarea cadrului legislativ, pentru a proteja atât angajatorii, cât şi angajaţii străini, şi pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a pieţei muncii în anii următori.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 192 / 20228 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
ITR World Tax 2026 | Brandurile din avocatura locală cu o activitate notabilă în domeniul taxelor urcă în top. NNDKP, CMS, PNSA, TZA, Schoenherr, Băncilă, Diaconu și Asociații, Mușat & Asociații sau Popescu & Asociații, printre cele mai bune firme locale evidențiate pe palierele de General corporate tax, Transfer pricing și Tax controversy
Baciu Partners și coordonatoarea sa au urcat pe primul loc pe podium la gala inaugurală Legal 500 - CEE Awards | Ana-Maria Baciu, după ce a primit distincția „Romania Lawyer of the Year”, iar BACIU PARTNERS a fost desemnată „CEE IP Firm of the Year”: ”Încrederea nu se câștigă printr-o conjunctură, ci prin consistență, prezență și prin convingerea că lucrurile pot fi mereu făcute altfel, în beneficiul direct al echipei și clienților. Standardul pe care îl impune este clar: să livrezi claritate și rigoare în permanență și să ai curajul să gândești diferit, înțelegând miza reală”
Practica de Banking & Finance de la Bondoc & Asociații rămâne calibrată pe proiecte de mare anvergură, execuție la standarde internaționale și expunere transfrontalieră constantă | De vorbă cu partenerele Simona Petrișor și Diana Ispas despre tendințe, tipuri de finanțări, structuri inovatoare și provocările anului din acest sector. Portofoliul de proiecte îmbină ”verdele”, infrastructura și consolidarea bancară, repere clare ale unui an încărcat
Legal500 a desemnat Clifford Chance Badea drept Casa de Avocatură a Anului în România în 2025 | Daniel Badea, Managing Partner: Premiile primite încununează aproape 20 de ani de excelență profesională, de-a lungul cărora ne-am consolidat poziția de lider pe piața de avocatură din România și din regiune, câștigând în paralel aprecierea întregii rețele globale Clifford Chance
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Achiziții & Corporate| Consultanță
D&B David și Baias confirmă reziliența M&A: achiziții strategice dominante, mecanisme flexibile, grafic de lucru modelat de conformare și componenta tehnică. Echipa livrează soluții prompte în proiecte cu arhitectură complexă, aliniind interesele vânzătorilor cu obiectivele investitorilor și orchestrând integrarea post-closing | Anda Rojanschi (Partener): „Tranzacția de succes este aceea în care cele două afaceri se integrează după finalizarea deal-ului”. O regulă care devine rutină operațională prin rigoare, colaborare și coordonare interdisciplinară
Schoenherr lansează a cincea ediție a concursului de eseuri „law, sweet law‟, cu premii totale de 21.000 lei
Filip & Company a asistat ACP Credit în acordarea unei investiții de capital grupului Dental Elite Clinics. Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel) au coordonat echipa
ZRVP aniversează în 2025 trei decenii de avocatură | Cosmin Vasile, Managing Partner: “Am crescut organic, am construit fără grabă și fără artificii, și am ajuns aici pentru că am rămas fideli profesiei și valorilor ei. Rămânem, după 30 de ani, cu aceleași ținte primordiale: perfecțiunea juridică și formarea de avocați care să ne împărtășească pasiunea, valorile și viziunea”
Mitel & Asociații se remarcă în practica de Concurență prin rigoare și sincronizare, oferind clienților remedii țintite, viteză procedurală și certitudine în calendarul de closing | Sub coordonarea partenerului Șerban Suchea, firma asigură trasee clare de conformare, maximizează predictibilitatea autorizărilor și păstrează direcția tranzacțiilor într-un peisaj normativ exigent și bine articulat
CMS, implicată în proiectul câștigător al premiului „Investiția Anului” în cadrul SEE Property Forum Awards 2025 pentru al doilea an consecutiv
Bohâlțeanu & Asociații a stat alături de asociații Auto Brand SRL în tranzacția prin care BPW Group a intrat pe piața locală. Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) și Anda Călin (Managing Associate), în prim plan
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...