
Piaţa locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este de aproximativ 1,6 miliarde de lei (studiu)
18 Aprilie 2019
AGERPRESPiaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbană (care include şi contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) se ridică la 44% din total
![]() |
Piaţa locală a platformelor digitale de mobilitate urbană este de aproximativ 1,6 miliarde de lei şi generează beneficii economice de peste un miliard de lei, fiind complementară serviciilor de taximetrie, arată un studiu PwC România, prezentat joi într-o conferinţă de presă de către Bogdan Belciu, partener, Servicii de management şi consultanţă, PwC România.
"Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1,587 miliarde de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei", se arată în studiul efectuat de PwC România pentru Asociaţia 'Coaliţia pentru Economia Digitală'.
"Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1,587 miliarde de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei", se arată în studiul efectuat de PwC România pentru Asociaţia 'Coaliţia pentru Economia Digitală'.
Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbană (care include şi contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) se ridică la 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban.
În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbană generează beneficii economice directe şi indirecte de peste un miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie şi având un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele şi impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.
"Densitatea auto din România cunoaşte o creştere semnificativă, respectiv numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în Bucureşti aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reuşit să ţină pasul cu această creştere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureştiul să fie între cele 5 cele mai congestionate oraşe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu maşina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiţii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per şofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în maşini. Dincolo de timpul pierdut în maşini, acest fapt pune şi serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din Bucureşti fiind dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În aceste condiţii, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieţei de mobilitate urbană", a declarat Bogdan Belciu.
El a afirmat că, dacă ne uităm la ultimii patru ani, în Bucureşti şi Ilfov, numărul de licenţe de taxi a crescut uşor, cu aproximativ 4%, iar venitul operaţional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în acelaşi interval. Prin urmare, creşterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activităţii firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea.
Ulterior intrării pe piaţă locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creştere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creştere înregistrandu-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativităţii şoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbană prin intermediul unei firme.
"Această creştere a numărului de micro-întreprinderi şi PFA-uri care au activitate de transport se traduce şi într-o mai mare transparenţă şi fiscalizare a acestei activităţi, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar şi al autorităţilor, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană', a declarat Bogdan Belciu.
Potrivit studiului, numărul de şoferi de ride-sharing reprezintă 21%, aproximativ 20.000, din totalul numărului de şoferi de transport urban privat, în vreme ce şoferii de taxi care folosesc aplicaţii de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total, aproximativ 22.000. În continuare, numărul de şoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicaţie de mobilitate urbană este semnificativ, aproximativ 54.000. Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piaţa totală de servicii de transport urban privat.
În medie, românii fac aproximativ 17 călătorii pe an cu taxiul şi 3 călătorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing.
La nivel global, piaţa de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari şi este de aşteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale şi conexiunilor 5G, dar şi al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populaţiei să abandoneze sistemul deţinerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing şi servicii de e-hailing pentru a-şi satisface necesarul de transport.
Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuţia sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de maşini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopţia maşinilor electrice şi autonome.
'Într-o lume într-o schimbare tot mai accelerată generată în principal de evoluţia tehnologiei digitale, viitorul mobilităţii urbane se leagă şi de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing şi e-hailing. România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale şi să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare şi congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, aşa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiţionale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei', a mai spus Bogdan Belciu.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 19094 / 19553 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...