Previziuni PwC: Economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, dacă impactul variantei Omicron va fi limitat

Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Totuși, având în vedere că noua variantă Covid-19 continuă să imprime multă incertitudine, raportul ia în considerare și un scenariu mai pesimist în care, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial.

”Previziunile optimiste privind economia globală confirmă așteptările liderilor de companii care, în sondajul PwC Global CEO Survey, și-au exprimat majoritar (77%) încrederea în perspectivele de creștere pentru acest an. Totodată, 59% dintre directorii generali ai companiilor din România cred că în 2022 economia națională va avea o evoluție mai bună decât anul trecut. Percepția liderilor de afaceri față de evoluția economiei este foarte importantă pentru că de ea depind investițiile, extinderea, recrutările sau creșterile salariale”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Potrivit raportului, în scenariul de bază în care impactul Omicron va fi limitat, SUA, China și UE vor rămâne principalele trei blocuri economice, în următorii ani, dar cu unele schimbări. De exemplu, 2022 ar putea fi primul an în care economia chineză o va depăși pe cea a Uniunii Europene (UE), clasament care se va menține pe termen mediu.

Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă. SUA și Marea Britanie au demarat acest proces, dar efectele variantei Omicron l-ar putea întârzia cu câteva luni. În același timp, zona euro își va menține politica monetară acomodativă deoarece rata inflației de bază este puțin probabil să depășească ținta de 2% din acest an.

Presiunile generate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare se vor disipa, conform previziunilor, având în vedere că se observă o ameliorare în ultimele luni ale anului trecut, care va continua în 2022. Această tendință va reduce inflația, până în a doua jumătate a acestui an, oferindu-le băncilor centrale un respiro pentru a amâna potențialele majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară, mai ales dacă economiile se vor confrunta cu probleme suplimentare precum modificări epidemiologice neașteptate.

O altă previziune vizează inversarea rolurilor între SUA și UE în ceea ce privește politica fiscală. În SUA, pentru prima dată de la începutul pandemiei, Centrul de cercetare Hutchins se așteaptă ca politica fiscală să tragă în jos creșterea economică cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2022. Între timp, în UE, care este guvernată de un set de reguli fiscale, este posibil ca politica fiscală să adauge între 0,5 și 1 puncte procentuale la creșterea economică în 2022. Această situație reflectă suspendarea regulilor fiscale ale UE, probabil, până în 2023, moment în care vor fi revizuite pentru a recunoaște rolul mai activ pe care îl vor avea de jucat autoritățile fiscale pentru a ajunge la zero emisii de dioxid de carbon până în 2050.

Anul acesta va fi probabil un alt an record pentru energia regenerabilă, estimându-se că peste 30% din producția totală de energie electrică la nivel global va fi din surse regenerabile. Prețurile materiilor prime este de așteptat să rămână constante, dar situația geopolitică ar putea deturna această previziune. Creșterea rapidă a prețurilor la energie și gaze naturale se va atenua în a doua jumătate a anului curent dacă nu apar evoluții geopolitice majore care influențează decisiv prețurile pe termen scurt, mai ales în Europa.

În ceea ce privește piața muncii, studiul mai arată că țările care fac parte din G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) vor crea cel puțin 9 milioane de locuri de muncă. Angajatorii vor continua să experimenteze modalități inovatoare de a păstra personalul existent și pentru a atrage noi talente. Așadar, în următoarea perioadă se va observa o piață a muncii în care angajații vor avea o putere mai mare de negociere, dar acest lucru nu se va traduce neapărat într-o creștere a salariului nominal.

Mai degrabă angajatorii se vor adapta la competiția ridicată pentru atragerea oamenilor, devenind ei înșiși niște „angajatori flexibili”. De exemplu, unii angajatori oferă săptămâna de lucru de patru zile, aranjamente de lucru hibride și beneficii non-financiare mai bune.