Program de guvernare | Transporturi şi Infrastructură - prioritizare şi accelerare a investiţiilor

De asemenea, se are în vedere reducerea cu 20% a angajaţilor, reducerea numărului de consilii de administraţie şi formarea acestora din profesionişti, limitarea indemnizaţiilor şi a salarizării.

Măsurile de accelerare absorbţie fonduri europene includ: sprijinirea transportului feroviar din zonele defavorizate sau izolate către polii urbani regionali şi eliminarea "sărăciei în transporturi" prin accesarea de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reformelor şi investiţiilor prevăzute în cadrul Fondului Social pentru Climă; înlocuirea flotei de trenuri de metrou pe Magistrala 4 prin achiziţia a 12 trenuri de metrou şi sistem de automatizare şi siguranţă cu finanţare din Fondul pentru Modernizare; staţii de reîncărcare pe reţeaua de drumuri de mare viteză printr-un program finanţat prin Fondul pentru Modernizare; implementarea unui program finanţat prin Fondul pentru Modernizare pentru "înverzirea" operaţiunilor aeroportuare şi portuare, prin înlocuirea flotei de vehicule de transport şi a utilajelor şi echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie, cu unele cu emisii zero.

În ceea ce priveşte restructurarea TAROM, aceasta se va face conform planului aprobat de Comisia Europeană, în urma căruia operaţiunile TAROM vor fi raţionalizate, flota va fi reînnoită şi costurile vor fi reduse, astfel încât compania să redevină un actor aerian important în spaţiul aerian european şi internaţional.

Se mai are în vedere înfiinţarea Biroului Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR), investiţii pentru centre de management al traficului, baze de date, sisteme moderne de taxare şi control.

Ca măsură pentru sprijinirea industriei naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, se intenţionează "dublarea producţiei naţionale de materii prime şi materiale de construcţii utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producţiei interne, cât şi prin diversificarea soluţiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacităţile de producţie naţionale".

În domeniul mobilităţii militare, se va urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea rapidă şi sigură. De asemenea, se va înfiinţa Comitetul Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, se doreşte finalizarea cât mai multor variante ocolitoare până în anul 2028, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale; prioritizarea transportului feroviar metropolitan, prin dezvoltarea de reţele de trenuri suburbane şi metropolitane; introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute; crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă.

Investiţiile prioritare în sectorul rutier sunt: Autostrada A1 Sibiu - Piteşti şi Lugoj - Deva, pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei; Autostrada de Centură a Bucureştiului A0, împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală; Autostrada A7 Ploieşti - Paşcani; Autostrada A3 Transilvania Târgu Mureş - Cluj - Oradea; Autostrada A8 Unirii Târgu Mureş - laşi - Ungheni; Autostrada Timişoara - Moraviţa; Autostrada A4 Sud "Alternativa Techirghiol"; Autostrada Craiova - Lugoj cu ramificaţia spre Târgu Jiu; drumurile expres Craiova - Piteşti, Arad - Oradea, Bacău - Piatra Neamţ, Focşani - Brăila; conexiunea zonei metropolitane lărgite Râmnicu Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu - Piteşti, prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2).

În sectorul feroviar, priorităţile sunt: Magistrala Predeal - Braşov - Sighişoara - Simeria - Deva - Arad; Magistrala Arad - Timişoara - Caransebeş - Craiova - Bucureşti; Magistrala Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor; magistralele Giurgiu - Videle şi Constanţa - Mangalia; stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti - Cluj - Budapesta; îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa; modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară.

În ceea ce priveşte materialul rulant, sunt prevăzute peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

La Metrou, priorităţile sunt Magistrala 6 Aeroport Otopeni -1 Mai; Magistrala 4 Gara de Nord - Gara Progresul; Magistrala 5 Eroilor - Iancului - Pantelimon; extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 şi viitorul T2 - Aeroport "Henri Coandă".

În sectorul aerian, se intenţionează dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti şi dezvoltarea terminalelor cargo.

Sectorul 'naval are ca priorităţi decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului, precum şi parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.