ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Proiect rectificare: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor primesc cei mai mulţi bani

25 Noiembrie 2021   |   Agerpres

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,905 miliarde de lei, acesta menţinându-se la 7,13% din PIB.

 
 
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor (MF) vor primi cei mai mulţi bani la a doua rectificare bugetară din acest an, scăderile cele mai semnificative urmând să fie operate la Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei, conform proiectului publicat miercuri seara pe site-ul MF.
 
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,905 miliarde de lei, acesta menţinându-se la 7,13% din PIB.
 
Astfel, Ministerul Finanţelor, la Acţiuni Generale, are prevăzut un plus de 3,409 miliarde lei, din care plus 1,265 miliarde lei dobânzi, plus 727,3 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, plus 100 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, plus 140 milioane lei Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, plus 169 milioane lei Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat şi plus un miliard lei Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocată de Uniunea Europeană în perioada de programare 2014-2020.
 
Ministerul Sănătăţii figurează cu plus 2,451 miliarde lei per sold, în principal pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru asigurarea necesarului de finanţare până la sfârşitul anului aferent drepturilor de personal pentru unele categorii de medici şi personal medical din spitale, cabinete medicale şcolare, asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, programe de sănătate finanţate din bugetul ministerului, plata unor despăgubiri civile reprezentând restituiri de clawback. Concomitent, au fost diminuate cheltuielile pentru finanţarea proiectelor cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020, cheltuielile pentru programele cu finanţare rambursabilă, având în vedere execuţia bugetară înregistrată până la această dată.
 
La Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se propune un plus de 2,195 miliarde lei per sold, în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale în vederea compensării aferente consumului de energie electrică şi gaze, plăţii indemnizaţiilor acordate la întreruperea activităţii în condiţiile pandemiei, a alocaţiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizaţiei de creştere a copilului şi plăţii integrale a pensiilor şi indemnizaţiilor şi a ajutorului de încălzire şi, respectiv, diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 142,4 milioane lei, a transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 49,4 milioane lei, concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu 82 milioane lei.
 
Ministerul Justiţiei va avea un plus de 823,9 milioane lei, per sold, în principal pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi a dobânzilor legale aferente titlurilor executorii.
 
"Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri, alte transferuri, fonduri externe nerambursabile, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi la cheltuieli de capital", se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.
 
Şi Ministerul Public are în plus 346,5 milioane lei, per sold, fiind propusă suplimentarea cu 339,2 milioane pentru plata titlurilor executorii, precum şi pentru debite restante datorate personalului şi pentru dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii, asistenţă socială şi la cheltuieli de capital, se subliniază în document.
 
Ministerul Finanţelor are 164,7 milioane lei în plus, per sold. Se propune alocarea de fonduri suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare (plus 232,5 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii la cheltuieli de personal (minus 1,9 milioane lei), bunuri şi servicii (minus 2,4 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (minus 1,2 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (minus 16,9 milioane lei), active nefinanciare (minus 45,4 milioane lei).
 
Bani în plus sunt prevăzuţi şi la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +129,3 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a 151,8 milioane lei pentru plata despăgubirilor acordate proprietarilor ale căror animale au fost afectate în contextul evoluţiei pestei porcine africane şi a scrapiei. S-au identificat economii la bunuri şi servicii (minus 1,5 milioane lei), la fonduri externe nerambursabile ca urmare a neefectuării campaniei de vaccinare antirabică la vulpi (minus 20,2 milioane lei), la sumele aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (minus 0,02 milioane lei) şi la cheltuieli de capital (minus 0,8 milioane lei). Diminuările propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare analizei execuţiei bugetare.
 
O sumă de 44,9 milioane lei în plus, per sold, apare şi la Ministerul Afacerilor Interne. Se propune asigurarea de sume suplimentare la asistenţă socială pentru plata pensiilor militare de stat în luna decembrie 2021 (+440 milioane lei) şi a fondurilor necesare la active nefinanciare pentru achiziţionarea de stocuri de urgenţă medicală de strictă necesitate, constând în teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din proba de salivă, în scopul monitorizării permanente şi eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităţilor de învăţământ (+130 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-15 milioane lei), la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-509 milioane lei), precum şi la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-1,1 milioane lei).
 
Pe de altă parte, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preconizată o diminuare a creditelor bugetare de 2,314 miliarde lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a +74 milioane lei pentru acordarea subvenţiei reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-9 milioane lei), bunuri şi servicii (-3,5 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-62,9 milioane lei), contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale (-0,12 milioane lei), fonduri externe nerambursabile ca urmare a întârzierilor în implementarea acţiunilor aferente perioadei de tranziţie 2022-2023 (-2,3 miliarde lei), renta viageră agricolă (-3 milioane lei), cheltuieli de capital (-8,8 milioane lei) şi împrumuturi (-1,0 milioane lei). Diminuările propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare, precizează Nota de fundamentare.
 
Creditele bugetare ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii vor fi reduse per sold cu 757,3 milioane lei. Scăderile propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare. S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-0,4 milioane lei), bunuri şi servicii (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,4 milioane lei), la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-7,3 milioane lei), la alte transferuri (-65,1 milioane lei), la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-948 milioane lei), la alte cheltuieli (-3 milioane lei), la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-0,3 milioane lei), la active financiare reprezentând participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (-25 milioane lei), precum şi la ratele aferente creditelor externe (-8,8 milioane lei). Se asigură sume suplimentare la subvenţii pentru operatorii economici de sub autoritatea ministerului (+300 milioane lei) şi pentru decontarea facilităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (+4 milioane lei).
 
La Ministerul Energiei diminuarea de 172,8 milioane lei a avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare. S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-3,71 milioane lei), bunuri şi servicii (-2,74 milioane lei), subvenţii (-98,23 milioane lei), alte transferuri (-63,17 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-4,04 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-0,59 milioane lei), precum şi la active nefinanciare (-0,29 milioane lei).
 
La Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, reducerea de 156,4 milioane lei, per sold, a avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare şi necesarului de finanţare până la finele anului. S-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii (-8 milioane lei), subvenţii (-112,9 milioane lei), alte transferuri (-40,53 milioane lei) precum şi la active nefinanciare (-1 milion lei). Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru derularea investiţiilor în turism (+6 milioane lei).
 
Secretariatul General al Guvernului figurează cu minus 59,9 milioane lei, în principal, prin diminuarea cheltuielilor de personal cu 25 milioane lei, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 15 milioane lei şi a celor de investiţii cu 15 milioane lei, având în vedere execuţia bugetară la 9 luni, precum şi modificarea calendarului de realizare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din iulie-noiembrie 2021 în februarie - iulie 2022, iar Curtea de Conturi cu minus 48,5 milioane lei, fiind identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-1,6 milioane lei), bunuri şi servicii (-3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-36,5 milioane lei), active nefinanciare (-7 milioane lei).
 
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei are o scădere a creditelor bugetare de 42,7 milioane lei. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuieli de personal (-6 milioane lei), precum şi la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-36,7 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru derularea proiectelor cu finanţare rambursabilă (+10,5 milioane lei) prin redistribuire de la active financiare (-10,5 milioane lei).
 
La Ministerul Culturii se propune o scădere de 45,1 milioane lei, având în vedere gradul de execuţie s-au identificat economii la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-24,9 milioane lei) şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-20,5 milioane lei).
 
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2021 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 138,7 milioane lei. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 12989 / 20388
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Clifford Chance Badea a asistat consorțiul de bănci de investiții în legătură cu emisiunea de obligațiuni de 600 milioane Euro lansată de DIGI România
ANALIZĂ | Eurohold Bulgaria AD & Euroins Insurance Group AD vs România: 1-1 după prima încleștare la ICSID. Arbitrii au decis bifurcarea procedurii și vor analiza mai întâi efectele Acordului de denunțare a tratatelor bilaterale intra-UE. Urmează o fază preliminară decisivă - dacă România are dreptate, Tribunalul nu va avea jurisdicție, iar dosarul se oprește
PNSA, consultanții Five Elms Capital în runda de finanţare serie B a companiei Digitail Inc. | Echipă pluridisciplinară extinsă, coordonată de Florian Nițu (Partener M&A) și Diana Dobra (Managing Associate)
VIDEO-INTERVIURI ESENȚIALE | Horea Popescu, Managing Partner CMS Romania și Head of CEE Corporate M&A: De când coordonez practica de fuziuni și achiziții în CEE, este pentru prima dată când numărul tranzacțiilor din România este cel mai mare din regiune după primele nouă luni. A fost un an interesant din perspectiva private equity, însă investitorii strategici rămân în continuare cei de bază. Toate ariile de practică au fost foarte ocupate, dar finanțările și departamentul de Banking, cu mandate ce însumează 3 miliarde euro, ”poartă coroana” anul acesta
Cum arată, din interior, practica de Concurență de la 360Competition într-un an cu FDI intens, investigații tot mai tehnice și o presiune procedurală care schimbă regulile jocului | De vorba cu Adrian Șter (Managing Partner) despre axele de lucru care definesc practica, evaluarea corectă a riscului şi „linia de apărare” oferită clienţilor. Modelul senior-led bazat pe echipe compacte, rapiditate în decizii şi claritate în recomandări, arată de ce un boutique specializat e chemat frecvent acolo unde mandatele devin prea complicate pentru abordări standard
‘Leading lawyers’ in Romania | RTPR, NNDKP, CMS, TZA și PNSA au cei mai mulți avocaţi recomandaţi de IFLR 1000, ediția 2025. Ce firme sunt recomandate în practicile de M&A, Banking & Finance, Capital markets și Project development
Practica de Concurență de la Băncilă, Diaconu și Asociații își confirmă maturitatea prin claritate și execuție disciplinată, luciditate tactică și robustețe în decizie | De vorbă cu Claudia Grosu (Managing Associate) despre modul de lucru al unei echipe care anticipează, ordonează pașii esențiali și finalizează impecabil mandatele dificile
Într-un an cu investigații mai tehnice și presiune pe termene, DLA Piper România așază practica de Concurență pe trei piloni - oameni, metodă, ritm, astfel încât proiectarea strategiilor, controlul probelor și continuitatea între faze să producă cele mai bune rezultate | De vorbă cu membrii unei echipe sudate, condusă de lideri cu experiență și antrenată pe industrii sensibile, despre prudență juridică și curaj tactic, cooperare internă și rigoare probatorie, bazate pe înțelegerea fină a mediului de business și utilizarea tehnologiei ca multiplicator de acuratețe
CMS, alături de Buildcom EOOD la achiziția Argus în România. Echipă pluridisciplinară, cu Rodica Manea (Corporate M&A) și Cristina Reichmann în prim plan
Filip & Company a acordat asistență juridică companiei Instant Factoring în structurarea și implementarea unui parteneriat transfrontalier de securitizare în valoare de 30 de milioane EUR cu un fond din Luxemburg
Schoenherr a asistat fondatorii Calla Oradea în vânzarea unei participații majoritare către Integral Capital Group I Echipa, coordonată de Mădălina Neagu (partner)
Mușat & Asociații anunță cooptarea fostei președinte a Curții Supreme, Corina Corbu, în poziția de Partener Coordonator al Departamentului de Litigii | Gheorghe Mușat, Senior Partner: ”Este un mare câștig pentru firmă, pentru avocații firmei, pentru clienții firmei”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...