ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

RETROSPECTIVĂ 2020 | Anul pandemic a adus 60 de kilometri de autostradă, metrou în Drumul Taberei şi tren la aeroport

30 Decembrie 2020   |   Agerpres

Domeniul autostrăzilor vine cu o dublă premieră în 2020: darea în folosinţă a primilor kilometri de autostradă înainte de termen cu mai bine de un an.

 
 
Anul în care a izbucnit pandemia de coronavirus - 2020 - a adus românilor pe domeniul transporturilor 60 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres pe care se poate circula, iar bucureştenilor mult-aşteptatul metrou în Drumul Taberei şi linia directă între aeroportul Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord Bucureşti.
 
Domeniul autostrăzilor vine cu o dublă premieră în 2020: darea în folosinţă a primilor kilometri de autostradă înainte de termen cu mai bine de un an.
 
De asemenea, Metrorex şi Alstom au semnat contractul de achiziţie pentru 13 trenuri noi de metrou care vor circula pe Magistrala 5 Drumul Taberei, cu posibilitatea achiziţionării suplimentare a încă 17 garnituri. Prima garnitură este prevăzut a fi livrată în mai puţin de 30 de luni de la semnarea contractului.
 
Pe fonduri europene, în transporturi s-a înregistrat cea mai mare absorbţie de până acum în domeniu, de şase miliarde de lei.
 
Au existat şi sectoare foarte afectate de pandemie, cum este cel al aviaţiei, unde companiile aeriene TAROM şi Blue Air au apelat la ajutoare de stat aprobate de Comisia Europeană pentru a supravieţui, însă nici Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti nu s-a simţit prea bine, cu Aeroportul Otopeni, care până mai ieri era neîncăpător şi se punea problema stringentă de extindere, acum aproape pustiu.
 
2020 nu a fost un an bun nici pentru compania naţională de transport feroviar CFR Marfă, care a primit decizie din partea Comisiei Europene să înapoieze statului aproape 400 de milioane de euro (proveniţi din conversia creanţelor în acţiuni, în anul 2013), la care se adaugă neîncasarea unor datorii de la societate, consideraţi de forul european ajutor de stat incompatibil.
 
* Autostrăzi şi variante ocolitoare finalizate în 2020
 
Anul 2020 a fost cel mai bun din ultimii 10 în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, potrivit fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro, în timp ce, pe toate modurile de transport, au fost contractate lucrări de aproximativ 54,908 miliarde de lei, respectiv circa 11,5 miliarde de euro.
 
Potrivit ministrului, în anul 2020, la nivelul CNAIR au fost încheiate contracte de execuţie în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro) din care: pentru autostrăzi şi drumuri expres în valoare de 6,7 miliarde de lei, pentru drumuri naţionale - 1,5 miliarde de lei, şi pentru variante de ocolire - 1,6 miliarde de lei.
 
Tot în anul 2020, CNAIR a lansat licitaţii pentru proiectare/execuţie/documentaţii, validate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, în valoare de 25 miliarde de lei (circa 6 miliarde de euro).
 
"În concluzie, anul 2020 a fost cel mai bun an, din ultimii 10, în ceea ce priveşte ritmul de contractare la nivelul CNAIR, cu un total de aproximativ 8 miliarde de euro. La nivel general, în anul 2020, pe toate modurile de transport au fost contractate lucrări de aproximativ 54.908 milioane de lei (circa 11,5 miliarde de euro)", a notat Bode pe pagina sa de Facebook, la jumătatea lunii decembrie.
 
În ceea ce priveşte numărul kilometrilor de autostradă şi drumuri expres date în trafic în 2020, acesta a ajuns la 60.
 
rimul segment din autostrada Ploieşti-Braşov, sectorul Predeal - Cristian, în lungime de 6,3 kilometri cu profil de autostradă şi 3,7 kilometri de drum naţional cu patru benzi, a fost deschis circulaţiei pe 17 decembrie 2020.
 
Pe data de 3 decembrie, cea mai mare parte din lotul 1 al Autostrăzii Sebeş - Turda, respectiv 14,8 din cei 17 kilometri, a fost deschisă traficului, după şase ani de la demararea lucrărilor şi cu o întârziere de patru ani faţă de planificarea iniţială.
 
De asemenea, anul 2020 a marcat darea în trafic, la începutul lunii decembrie, a primilor kilometri din Autostrada Moldovei. Este vorba de 16,27 kilometri la profil de autostradă din Varianta de Ocolire Bacău, care are în total aproape 31 de kilometri. O premieră în domeniul proiectelor de infrastructură este faptul că această investiţie a fost finalizată înainte de termen, acesta fiind ianuarie 2022, în condiţiile în care toate lucrările de infrastructură din România au înregistrat întârzieri de ani de zile.
 
În septembrie 2020 a fost dat în folosinţă tronsonul Biharia - Borş, în lungime de 5,35 kilometri şi lotul 2 Iernut - Cheţani din Autostrada A3 Ogra - Câmpia Turzii, de 19,90 kilometri.
 
* Domeniul feroviar
 
Un proiect de mare interes a fost finalizat anul acesta în domeniul feroviar, şi anume legătura între Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) şi Gara de Nord. Astfel, din 12 decembrie, trei operatori de transport feroviar asigură, la preţul de 4 lei/bilet, serviciul public de transport feroviar de călători între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu 72 de trenuri.
 
Conform companiei CFR SA, legătura directă între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Otopeni va fi asigurată pe relaţia Bucureşti Nord - Mogoşoaia - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (şi retur) de operatorii CFR Călători, Regio Călători şi Transferoviar Călători. Durata călătoriei este 20 de minute, iar trenurile vor circula la un interval de 40 de minute pe sens (24h/24h).
 
Pentru asigurarea legăturii directe între Gara Bucureşti Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, şi anume: dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia - Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane de lei, finanţat de la bugetul de stat) şi construcţie linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (contract în valoare de aproape 412,72 milioane de lei, finanţat din fonduri europene şi buget de stat).
 
Proiectul a fost lansat în 2019. Astfel, în ziua de 26 martie 2019, CFR SA a anunţat că o asociere şi două companii au depus oferte pentru proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroport Internaţional ''Henri Coandă''. La 31 mai 2019, asocierea companiilor Arcada Company - ISPCF - DB Engineering & Consulting GMBH a câştigat procedura de licitaţie publică pentru proiectul "Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Aeroport Internaţional ''Henri Coandă'' Bucureşti, Faza I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti (proiectare şi execuţie)".
 
Obiectul contractului a avut drept scop asigurarea unei legături directe între Gara de Nord Bucureşti şi Aeroportul Internaţional ''Henri Coandă'' prin construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care traversează DN1, trei podeţe, instalaţie de centralizare electronică şi o staţie de călători la terminalul T1.
 
Tot pe domeniul feroviar, ministrul Lucian Bode a anunţat închiderea coridorului IV prin semnarea celor trei contracte de execuţie aferente subsecţiunilor din secţiunea Braşov-Sighişoara şi semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Predeal - Braşov.
 
De asemenea, sunt în pregătire nouă licitaţii pentru lucrări de modernizare şi realizare studii de fezabilitate pentru aproximativ 1.500 de kilometri de cale ferată. Valoarea estimată totală se ridică la 15,023 de miliarde de lei, fără TVA, din care lucrări ce însumează 14,626 miliarde de lei, fără TVA.
 
Domeniul feroviar de transport de mărfuri a fost marcat anul acesta de decizia Comisiei Europene ca operatorul naţional CFR Marfă să returneze ajutorul de stat considerat incompatibil, în valoare de cel puţin 570 de milioane euro, prin anularea datoriilor şi prin neîncasarea unor datorii de la societate. În consecinţă, CE a cerut României să recupereze de la companie ajutorul ilegal şi dobânzile aferente. Decizia CE prevede şase luni pentru punerea în aplicare a deciziei de recuperare, în locul perioadei obişnuite de patru luni.
 
În programul de guvernare pentru 2021-2024, publicat pe 24 decembrie, se menţionează că în cazul CFR Marfă au fost identificate modalităţile pentru a obţine redresarea financiară, prin continuarea activităţii operaţionale a societăţii şi fără a afecta poziţia acesteia pe piaţă şi relaţia cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia CFR Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment.
 
Pentru salvarea companiei, soluţia optimă identificată a fost recurgerea la procedura de concordat preventiv, care, spre deosebire de orice alte modalităţi reglementate, asigură un set de avantaje, precum: suspendarea executărilor silite în desfăşurare la momentul omologării (12.03.2020), posibilitatea negocierii modalităţii de stingere a datoriilor cu creditorii; menţinerea societăţii pe piaţă şi continuarea activităţii comerciale; durata redusă a procedurii - 24 luni (spre deosebire de procedura insolvenţei/executare silită), se spune în document.
 
"Ţinând cont de rolul strategic pe care SNTFM CFR Marfă SA îl are în piaţă şi pentru siguranţa naţională, este necesar ca procesul de rambursare a ajutorului de stat să asigure, deopotrivă: rambursarea integrală a ajutorului de stat; continuitatea transportatorului feroviar strategic de marfă. Obiectivul principal pentru un orizont de timp scurt şi mediu îl reprezintă implementarea unei strategii de rambursare a ajutorului de stat, astfel încât CFR Marfă să depăşească această situaţie critică, prin demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii, fiind vorba despre o companie cu un impact major în economia românească", se mai spune în program.
 
Ce nu se spune, însă, în programul de guvernare este de unde vor fi luaţi cei 400 de milioane de euro ce vor trebui returnaţi statului.
 
* Infrastructură aeroportuară
 
La nivelul aeroporturilor Capitalei, a fost deblocat "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti" şi a fost accelerată implementarea proiectului de reabilitare şi refuncţionalizare interioară pentru Corpurile A, B, Rotondă Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa. Pentru implementarea Programului strategic AIHCB s-a alocat de la bugetul de stat pentru anul 2020 suma de 358,2 milioane de lei pentru susţinerea efortului financiar în vederea exproprierii terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de interes naţional.
 
În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 799/2019 de expropriere, care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul acestei lucrări de utilitate publică de interes naţional.
 
Totodată, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune din nou, din 13 iulie, de calea de rulare "Delta", care a trecut printr-un amplu proces de modernizare, întreaga structură rutieră fiind înlocuită. Astfel, acostamentele şi racordurile cu pista 1 (08R-26L) şi cu alte căi de rulare" au fost lărgite pentru conformarea cu cerinţele Regulamentului (CE) 139/2014. A fost modernizată şi instalaţia de balizaj, iar ca urmare a modernizării această cale de rulare poate asigura rularea fără restricţii a aeronavelor de categorie E (s-a luat în calcul avionul Boeing 777-300).
 
Costurile aferente proiectării şi execuţiei acestui obiectiv s-au ridicat la 28 de milioane de lei.
 
Deoarece sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19. Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a CNAB şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.
 
Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeană, printre care şi România, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.
 
Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.
 
Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr. 301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane). Astfel, situaţia economico-financiară a CNAB a fost puternic afectată de scăderea traficului aerian.
 
* Metroul din Drumul Taberei
 
Magistrala de metrou M5 Drumul Taberei, Secţiunea Râul Doamnei - Eroilor, inclusiv Valea Ialomiţei a fost pusă în funcţiune pentru publicul călător la 15 septembrie 2020, după 9 ani de la debutul lucrărilor. Secţiunea Râul Doamnei - Eroilor, inclusiv staţia şi depoul Valea Ialomiţei, a fost finanţată din fonduri externe nerambursabile în cadrul POS-T 2007-2013, Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (85%) şi de la bugetul de stat (15%).
 
Lucrările la acest proiect de investiţii au început în noiembrie 2011, iar valoarea proiectului, aprobat prin H.G. nr. 374/2019, este de circa 3,2 miliarde de lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 2,3 miliarde de lei, din care contribuţia Comisiei Europene prin Fondul de Coeziune (în cuantum de 85% din valoarea eligibilă a proiectului) este de aproximativ 2 miliarde de lei, conform Metrorex.
 
Fostul premier Victor Ponta a scris pe propria pagină de Facebook, cu o zi înainte de darea în folosinţă a Magistralei M5, că, iniţial, în 2011, acest obiectiv de investiţii trebuia să fie plătit integral cu bani de la buget, însă, în 2013, s-a reuşit trecerea acestui proiect pe fonduri europene nerambursabile, în proporţie de 85%, ceea a dus la o economie de 800 de milioane de euro din costul total de un miliard de euro.
 
"Am pornit efectiv lucrările la Magistrala 5 de Metrou ( Drumul Taberei) in data de 25 septembrie 2013, alături de ministrul PNL al Transporturilor de atunci Ramona Mănescu şi de ministrul PSD al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici! (...) Lucrările urmau să fie finalizate în 5 ani/iată că au durat 7, dar măcar s-au făcut! Este prima Magistrală pornită şi finalizată după 1989 - şi a costat aproape un miliard de euro!", a notat Ponta.
 
La 27 ianuarie 2010, Metrorex a publicat anunţul pentru licitaţia "Magistrala 5 - Drumul Taberei - Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei - Universitate. Secţiunea Râul Doamnei - Haşdeu (Opera) - structura de rezistenţă". Lucrările la structura tunelelor şi staţiilor ar fi trebuit să înceapă în prima parte a anului 2011 şi se estima că linia va putea fi pusă în exploatare pentru publicul călător la începutul anului 2015, după dotarea cu echipamente şi achiziţia celor 21 de trenuri necesare. Proiectul Magistrala 5 de metrou are trei secţiuni: Eroilor - Drumul Taberei, Eroilor - Iancului şi, respectiv, Iancului - Pantelimon şi a fost demarat de directorul general al Metrorex de la acea vreme, Gheorghe Udrişte, artizanul majorităţii planurilor de extindere a metroului din Capitală de după 1989. Reţeaua de metrou din Capitală avea la acea vreme o lungime totală de 67 de kilometri, structurată pe patru magistrale, 49 de staţii şi trei depouri.
 
Linia M5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon urma să realizeze extinderea reţelei de metrou din sud-vestul spre nord-estul municipiului Bucureşti şi cu perspectivă de dezvoltare spre cartierul Iancului-Pantelimon şi zona periurbană Pantelimon-Cernica, tronsonul Drumul Taberei-Haşdeu urmând a avea o lungime de aproximativ 8 km şi 11 staţii. Costul total al investiţiei, inclusiv achiziţia de terenuri, era estimat la 829 milioane de euro (fără TVA).
 
La 14 martie 2011, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii de atunci, Anca Boagiu, a participat la semnarea contractului de începere a lucrărilor pentru tronsonul de metrou Râul Doamnei-Eroilor, de pe noua magistrală, M5, Drumul Taberei-Pantelimon. Potrivit fişei tehnice a proiectului, tronsonul urma să măsoare 6,22 km, cuprinzând 9 staţii de metrou, iar costurile erau estimate la aproximativ 919 milioane lei.
 
Prin HG nr. 1419/14.11.2008, la trei ani de la definitivarea studiului de fezabilitate şi a aprobării indicatorilor tehnico-economici, licitaţia pentru execuţia M5 a fost câştigată de Asocierea S.p.A. - FCC Constucciones SA, SC Delta ACM 93 SRL şi SC AB Construct SRL, costurile atingând valoarea de 1,7 miliarde de euro, din care jumătate erau suportate printr-un credit contractat prin BEI, iar restul din bugetul de stat.
 
Lucrările la tronsonul de metrou Drumul Taberei - Eroilor din M5 au fost inaugurate la 4 noiembrie 2011, urmând a fi finalizate la nivel de structură în 2015, iar în 2016 să fie pus în funcţiune cu călători. Pentru aceste lucrări au fost alocate 274 milioane de euro, la care s-au adăugat 18 milioane pentru depoul de la Valea Ialomiţei, noul tronson urmând a deservi 200.000 de locuitori.
 
Începând cu 30 ianuarie 2012, în scopul realizării "Magistralei de metrou 5 - Drumul Taberei - Universitate - lot L1.2 - staţia Valea Ialomiţei, inclusiv depoul şi galeria de legătură", circulaţia rutieră pe Strada Valea Ialomiţei, între Drumul Taberei şi Strada Valea Oltului, s-a închis pe o perioadă de aproximativ de 2 ani, urmând a se desfăşura deviat. Ulterior traficul a fost restricţionat sau deviat pe mai multe străzi din zona Drumul Taberei, pe perioade variind de la o lună la doi ani.
 
La 14 noiembrie 2012, Guvernul a aprobat contractul de finanţare pentru modernizarea tronsonului Drumul Taberei - Universitate, costul net ridicându-se la 883 de milioane de euro.
 
La 29 ianuarie 2013, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Relu Fenechiu, a anunţat într-o conferinţă de presă, că termenele de finalizare pentru cele trei tronsoane ale magistralei 5 de vor fi respectate, sumele alocate în anul respectiv pentru lucrările de execuţie fiind de 114 milioane de lei.
 
La 19 februarie 2013, Plenul Senatului a ratificat Contractul de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii aferent proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - magistrala V Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon. Ratificarea acordului fusese semnată la Bucureşti în data de 16 decembrie 2011. Împrumutul era în valoare de 465 milioane euro, urmând a fi disponibil în cel mult opt tranşe, până la 15 decembrie 2016, în baza cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, ce avea termen de finalizare martie 2019. Valoarea totală a proiectului însuma 1.292.960.000 euro, din care 465.000.000 euro - împrumut BEI, restul - 827.969.000 euro - componenta locală, urmând a fi asigurată anual de la bugetul de stat. În şedinţa din 25 martie 2013, Plenul Senatului a adoptat proiectul ordonanţei Guvernului nr. 11/2013 pentru aprobarea Contractului de finanţare între România şi Banca Europeană de Investiţii, aferent proiectului de modernizare a M5, potrivit căruia sursele de finanţare erau prevăzute astfel - 395.000.000 euro din împrumutul BEI şi 488.000.000 euro din bugetul de stat.
 
La 27 martie 2013, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă permiţând deblocarea unei sume de 104 milioane de lei pentru lucrările de construcţie M5, iar în aprilie 2013 Comisia Europeană şi-a dat acordul de principiu pentru finanţarea construcţiei magistralei din fondurile europene prevăzute perioadei 2007-2014.
 
În august 2013, Metrorex estima că termenul pentru darea în folosinţă a tronsonului de metrou Râul Doamnei - Eroilor 2 este începutul anului 2016. Totodată, compania preconiza că, la începutul anului 2014, urma a se finaliza structura staţiilor şi tunelelor pe tronsonul menţionat.
 
Primul echipament de săpat tuneluri pentru metrou, Tunnel Boring Machine (TBM), de pe şantierul viitoarei staţii Academia Militară, parte din tronsonul 1 Drumul Taberei - Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucureşti a fost lansat în septembrie 2013.
 
În ianuarie 2014, Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 409,5 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru extinderea M5 în Bucureşti, proiect vizând realizarea a 6,7 km de linie nouă de metrou cu 10 staţii şi a unui depou între Drumul Taberei şi staţia de metrou Eroilor, existentă în prezent, principalii beneficiari ai proiectului fiind cei aproximativ 335.000 de locuitori din Drumul Taberei.
 
În noiembrie 2014, lucrările la partea de structură a secţiunii de metrou Eroilor - Râul Doamnei, parte din Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, erau realizate în proporţie de 75-80%, potrivit şefului Serviciu Urmărire Lucrări Investiţii în cadrul Metrorex, Constantin Mustăţea, iar punerea în funcţiune se preconiza a se realiza la finele anului 2016. În decembrie 2015, însă, Constantin Mustăţea, director de Investiţii şi Achiziţii Publice Metrorex anunţa că Magistrala 5 de metrou va fi dată în folosinţă în luna martie 2017 pe secţiunea Râul Doamnei - Eroilor (PS Operă), inclusiv Valea Ialomiţei, cu o întârziere de aproape un an şi jumătate. Potrivit acestuia, la finele lui 2016, când era prevăzută darea în folosinţă a metroului cu călători, începeau probele tehnologice desfăşurate fără călători, pe o perioadă de aproximativ trei luni.
 
La 12 iulie 2016, Comisia Europeană a aprobat eşalonarea în două faze a proiectului dedicat Liniei 5 de metrou, prima fiind inclusă în perioada de programare 2007-2013, pentru care cofinanţarea din partea Uniunii Europene se ridica la circa 170 de milioane de euro, iar cea de-a doua urmând să fie finanţată în perioada de programare 2014-2020.
 
Termenul de finalizare pentru Magistrala 5 rămâne sfârşitul trimestrului II 2018, anunţa, la 25 mai 2017, directorul de atunci al Metrorex, Marin Aldea, într-o conferinţă de presă. De asemenea, Marin Aldea afirma că la Magistrala 5 de metrou structura de rezistenţă este realizată în procentaj de 91-92%, finisajele în proporţie de 32-35%, dar sunt staţii unde există un procentaj de realizare de 70-80%, cum ar fi staţia Orizont, Favorit şi Drumul Taberei 34.
 
În octombrie 2018, noul directorul general al Metrorex Dumitru Şodolescu declara că lucrările la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei - Eroilor) sunt gata în proporţie de 87%, iar călătorii vor putea circula pe acest tronson începând cu a doua parte a anului 2019. Un an mai târziu, în noiembrie 2019, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, anunţa într-o conferinţă la preluarea mandatului că tronsonul nu se poate recepţiona şi nu se poate finaliza în 2019, iar ulterior a anunţat data de 30 iunie 2020 pentru darea în folosinţă a magistralei.
 
La 22 iunie 2020, ministrul Transporturilor, Lucian Bode susţinea că termenul asumat neforţat de către antreprenori, consultanţi şi beneficiari pentru darea în folosinţă cu călători a metroului din Drumul Taberei - şi anume 30 iunie 2020 - nu poate fi respectat.
 
Procesele-verbale în urma cărora magistrala de metrou M5 Drumul Taberei va putea fi dată în funcţiune s-au semnat la 12 septembrie 2020, iar la 14 septembrie 2020 ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat că Metroul M5 Drumul Taberei - Eroilor va fi dat în trafic cu călători din 15 septembrie 2020.
 
* Sectorul aerian
 
Aflată deja într-o situaţie foarte dificilă, compania TAROM a fost lovită anul acesta, la fel ca toţi operatorii de zbor din lume, de pandemia de Covid-19. Conform datelor de la debutul pandemiei, cifrele oficiale arătau că la nivel european traficul aerian a scăzut cu 91%, comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut. În cazul României, scăderea a fost de 94%.
 
Însă, anterior de declanşarea epidemiei şi în ţara noastră, în februarie 2020, România a notificat Comisia despre intenţia sa de a acorda TAROM un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane de lei), întrucât compania aeriană se confrunta cu un deficit acut de lichidităţi din cauza creşterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absenţa ajutorului, TAROM nu mai putea fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile de plată şi să îşi menţină activitatea.
 
Pe 19 februarie, ministrul propus la acea dată pentru portofoliul Transporturilor, Lucian Bode, declara că TAROM va încheia anul 2019 cu pierderi de aproape 200 de milioane de lei, iar altă soluţie în afară de acordarea unui ajutor de salvare nu s-ar fi putut găsi.
 
Pe 24 februarie, Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda acest împrumut temporar companiei aeriene de stat TAROM, pentru a se redresa.
 
Potrivit Comisiei Europene, prin această măsură se va asigura faptul că serviciile de transport aerian vor continua să fie prestate în mod ordonat, în special pe numeroasele rute pe care TAROM este singurul furnizor, iar pasagerii nu vor fi afectaţi de perturbări ale traficului aerian, fără a se distorsiona în mod nejustificat concurenţa pe piaţa unică.
 
În temeiul Orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor, statele membre pot să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiţia, în special, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp şi ca amploare şi să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum şase luni, timp în care compania să găsească soluţii de ieşire din situaţia de urgenţă.
 
"Aprobarea ajutorului de salvare este primul pas din strategia compania naţională TAROM de a restructura şi eficientiza compania. În următoarele luni compania va depune un plan de restructurare şi va întreprinde demersurile necesare pentru aprobarea acestuia şi obţinerea unui ajutor de restructurare. Implementarea măsurilor de eficientizare vor transforma compania după trei ani într-o companie modernă şi eficientă orientată către pasageri", a anunţat TAROM, într-un comunicat.
 
Afectată de pandemie, TAROM, ca şi alţi operatori aerieni, şi-a transformat aeronavele şi, la debutul acesteia, a transportat materiale sanitare necesare României, pentru combaterea răspândirii coronavirusului.
 
"În plină criză generată de pandemia de coronavirus, care ţine la sol cea mai mare parte din flotele companiilor aeriene, TAROM reuşeşte să se reinventeze şi să găsească soluţii pentru a susţine eforturile autorităţilor. (...) Aceasta este prima dată când o aeronavă TAROM efectuează un zbor comercial de tip full cargo. Avionul a decolat de pe aeroportul Bucureşti Otopeni pe 2 aprilie, pe ruta Almaty (Kazahstan) - Shenzhen (China) şi a revenit în ţară în seara zilei de 3 aprilie", anunţa compania pe 3 aprilie, după ce a adus din China nouă tone de materiale sanitare.
 
De asemenea, TAROM a contribuit la repatrierea cetăţenilor români rămaşi pe aeroporturile altor ţări, după ce avioanele şi-au oprit zborurile din cauza coronavirusului SarS-CoV-2.
 
Pe 8 aprilie, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a anunţat că au fost demarate discuţii cu Comisia Europeană pentru un ajutor dedicat compensării efectelor pandemiei asupra TAROM şi Blue Air, undeva la 130 de milioane de euro.
 
"Noi am demarat discuţii cu Comisia Europeană, până vineri vom transmite către Comisia Europeană... Deja suntem în discuţii cu Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor, cu toate instituţiile statului român responsabile, cu un demers absolut necesar şi anume acela de a solicita un ajutor pentru compensarea efectelor pandemiei. Vorbim de aproximativ 65 milioane euro pentru fiecare companie. Deci, undeva la 130 milioane euro ar fi necesare pentru a salva cele două companii", a explicat Bode atunci.
 
El a precizat că a fost făcută o notă comună pentru cele două companii aeriene pentru aprobarea acestor ajutoare către Consiliul Concurenţei, prin intermediul căruia se fac demersurile la CE.
 
"Iniţial, au fost două demersuri paralele, le-am pus la un loc. Şi sunt convins că vom reuşi, dacă vom reuşi pentru TAROM reuşim şi pentru Blue Air, undeva la 65 de milioane de euro pentru fiecare, la acest nivel se ridică solicitările şi nevoile şi ajutorul pentru a trece această perioadă generată de pandemie", a punctat ministrul Transporturilor.
 
Pe 14 august, Guvernul a adoptat Ordonanţă de Urgenţă privind acordarea unor ajutoare de stat pentru TAROM şi Blue Air pentru compensarea pierderilor provocate de pandemia de COVID-19.
 
"Este vorba de o Ordonanţă de Urgenţă prin care se asigură accesul acestor companii din industria de aviaţie - aşa cum a fost de altfel reglementat şi în alte state europene - la garanţii de stat pentru obţinerea unor credite pentru compensarea, asigurarea nevoilor de finanţare a acestor companii în condiţiile în care acestea au suferit pierderi masive ca urmare a pandemiei de coronavirus. În cazul de faţă, vorbim de garanţii de stat pentru TAROM în sumă de 317 de milioane de lei, iar pentru Blue Air - 300 de milioane de lei", a arătat şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.
 
Pe 5 octombrie, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de stat în valoare de aproximativ 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) în favoarea companiei aeriene de stat TAROM. Măsura are drept obiectiv despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile provocate direct de pandemia de coronavirus şi restricţiile de călătorie introduse de România şi alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie - 30 iunie. Acestea au obligat TAROM să îşi anuleze majoritatea zborurilor programate, ceea ce i-a afectat puternic cifra de afaceri.
 
Sprijinul de stat va lua forma unor garanţii de stat.
 
De asemenea, în data de 20 august, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o garanţie de credit în valoare de 62 de milioane de euro, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19.
 
Anterior, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a lansat în consultare publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care reglementează garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a două împrumuturi bancare care urmează să fie acordate operatorilor aerieni TAROM şi Blue Air. "Pentru asigurarea respectării normelor europene în materia ajutoarelor de stat se prevede că acordarea ajutorului individual de stat se va face numai după obţinerea autorizării din partea Comisiei Europene şi în condiţiile prevăzute în decizia forului european", se încheie textul ordonanţei de urgenţă publicate la începutul lunii august de Ministerul Transporturilor.
 
Totuşi, pe 21 octombrie, Senatul a eliminat în plen prevederile prin care era acordat sprijin financiar de stat societăţii Blue Air pentru acoperirea pierderilor din pandemie şi susţinerea activităţii acesteia până la 31 decembrie 2020, însă forul decizional este Camera Deputaţilor.
 
În acest context, directorul general al Blue Air, Oana Petrescu, le-a atras atenţia senatorilor, într-o scrisoare deschisă, că piaţa rămasă liberă de o eventuală dispariţie a companiei Blue Air va fi ocupată de principalul său competitor (Wizz Air - n. r.) şi nu de TAROM, operator aflat el însuşi în dificultate.
 
"În măsura în care Blue Air ar dispărea (aşa cum reiese din intenţiile exprimate cu ocazia şedinţei de ieri), piaţa lăsată liberă de Blue Air nu va fi ocupată de TAROM SA, ea însăşi în dificultate, ci de principalul nostru competitor. Pentru referinţă, această companie în ultimele luni a preluat deja, fără nici un cost, multe din rutele dezvoltate cu investiţii masive în ultimii ani de către Blue Air şi a ajuns să deservească, în septembrie 2020, peste 60% din piaţa de transport aerian din România", a subliniat Oana Petrescu, în scrisoare.
 
Directorul general al Blue Air a apreciat că, în acest scenariu, respectivul operator aerian va extrage din aeroporturile româneşti profituri masive, care nu se vor întoarce în România.
 
"Pasagerii români vor continua să călătorească, dar nu vor mai plăti taxe şi impozite în România. Aeronavele cu care aceştia vor călători vor continua să polueze, dar România nu va beneficia de contribuţii la fondul de mediu. Competitorii noştri poate vor angaja câţiva dintre piloţii, însoţitorii de bord, inginerii şi tehnicienii noştri, dar aceştia nu vor plăti decât parţial taxe în România şi nu vor contribui la continuarea tradiţiei aviatice româneşti. Competitorii noştri nu vor plăti contribuţii la autorităţile aviatice române, nu vor angaja companii româneşti şi nu vor lua în niciun fel în considerare interesul românesc, atunci când vor lua decizii comerciale. Aeroporturile româneşti vor fi dependente de un operator aproape monopolist, care va extrage profituri masive, profituri care nu se vor întoarce în niciun fel în România", se menţionează în document. 
 
Totodată, Blue Air şi-a anunţat la începutul lunii iulie intrarea în procedura de concordat preventiv, prin intermediul căreia va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu data de 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă. Procedura de concordat preventiv face parte din strategia de restructurare a sa, ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie - iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 177 / 13431
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Bondoc si Asociatii is looking for a Real Estate lawyer
Studiu realizat de DLA Piper | Amenzi în valoare de 272,5 mil. E aplicate de autoritățile europene de reglementare a protecției datelor în baza RGPD. Romania a aplicat amenzi în valoare totală peste 650.000 Euro
Sistemul de sănătate și-a dezvăluit anul trecut mai multe vulnerabilităţi care pot fi reglementate şi combătute. Cele mai mari probleme cu care s-au confruntat jucătorii din sectorul Healthcare & Pharma și provocările anului 2021, analizate de Livia Zamfiropol și Alina Lăcătuș, Parteneri DLA Piper România
Debutul anului 2021 aduce schimbări majore în sectorul energetic. Noutățile, explicate de avocații Maravela Popescu & Asociații | Mihaela Nyerges, Managing Associate: Am sesizat un interes crescut pentru proiectele de producere a energiei regenerabile; țara noastră redevine o destinație atractivă pentru investiții în acest sector
CMS România îl promovează pe Andrei Tercu în poziția de Tax Director
In-houseLegal.ro | Cum s-au adaptat marile companii private la ‘noua normalitate’ și ce sprijin oferă echipele de Legal în perioada pandemiei. Simona Vasiliu: Paradoxal, desfășurarea activității „la distanță” a menținut și chiar a crescut performanța echipei
LegiTeam | WOLF THEISS recrutează pentru echipa locală de Litigii și Arbitraj
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAŢII is expanding its team, looking for SENIOR ATTORNEYS to join the firm’s DISPUTE RESOLUTION practice.
Refinitiv Legal Advisers - Full Year 2020 | Piața globală de M&A a pierdut doar 5% anul trecut, iar piața europeană a crescut cu 36% în pandemie. Mai multe firme cu prezență la București au intrat în Top 25 global, european și regional
Mușat & Asociații cooptează 3 noi parteneri equity și promovează alți 7 în poziții de senioritate în firmă
NNDKP, alături de grupul DKV în preluarea Smart Diesel. Partenerul Ruxandra Bologa a coordonat echipa
Promovare în echipa Simion & Baciu | Andrei Cosma a fost promovat pe poziția de Managing Associate
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...