RETROSPECTIVĂ 2020 | De la şomajul tehnic la “kurzarbeit”, Ministerul Muncii a derulat măsurile de sprijin al salariaţilor şi angajatorilor în pandemie

Cele mai importante trei măsuri de sprijin al angajaţilor şi a angajatorilor în contextul pandemiei în acest an au fost acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru lucrătorii cu contracte de muncă suspendate în perioada stării de urgenţă, subvenţionarea a 41,5% din salariile angajaţilor cu contracte de muncă reactivate şi subvenţionarea unei părţi a salariilor angajaţilor cărora patronii le-au scurtat programul de muncă din cauza pandemiei. Toate cele trei măsuri de sprijin pentru angajatori şi salariaţi în contextul pandemiei au fost implementate în 2020 prin instituţiile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

Şomajul tehnic şi contractele de muncă suspendate

Prima măsură de sprijin a salariaţilor şi angajatorilor a fost acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru salariaţii cărora angajatorii le-au suspendat contractul de muncă în urma intrării în vigoare a stării de urgenţă, începând cu 16 martie. Nivelul indemnizaţiei a fost stabilit la 75% din salariul de bază din contract, cu un maxim de 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie pentru anul în curs.

Cum indemnizaţia pentru şomaj tehnic a fost suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a fost cea care a făcut plăţile către angajatori. Starea de urgenţă a expirat pe 15 mai, iar până la acea dată, ANOFM plătise 1,38 de miliarde de lei pentru indemnizaţii de şomaj tehnic, pentru 1.118.865 de salariaţi trimişi în şomaj tehnic de 129.149 de angajatori care au remis cereri către ANOFM.

În decembrie, Guvernul a prelungit până la 30 iunie 2021 posibilitatea de acordare a indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru domeniile restricţionate de autorităţi, potrivit Ministerului Muncii.

La finalul lunii martie, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, anunţa că 400.000 de contracte de muncă fuseseră suspendate de la debutul stării de urgenţă. La doar o săptămână, numărul contractelor suspendate depăşea un milion. Ulterior, în luna mai, numărul contractelor de muncă suspendate cobora constant, dar creştea numărul contractelor de muncă încetate de la declararea stării de urgenţă, pentru a atinge aproape 430.000 la finalul lunii mai.

Măsura "41,5% din salariu subvenţionat" completează şomajul tehnic

Guvernul a completat, de la începutul lunii iunie, măsura şomajului tehnic cu măsura subvenţionării a 41,5% din salariile angajaţilor cărora patronii le-au reactivat contractele de muncă suspendate anterior în perioada stării de urgenţă. Astfel, angajaţii care au beneficiat de şomaj tehnic în contextul pandemiei şi cărora le-au fost menţinute raporturile de muncă ulterior reluării activităţii de către angajatori au beneficiat, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, potrivit reglementărilor Guvernului publicate de Ministerul Muncii pe 29 mai.

Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii aveau obligaţia de a menţine raporturile de muncă ale salariaţilor până la 31 decembrie 2020, cu excepţia lucrătorilor sezonieri şi a situaţiei în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. De asemenea, măsura s-a aplicat doar în cazul angajaţilor care au avut o durată a suspendării contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgenţă sau de alertă.

"Kurzarbeit": Când patronii reduc programul angajaţilor, Guvernul subvenţionează salariile

La începutul lunii august, Ministerul Muncii prezenta cea de-a treia măsură de sprijinire a angajatorilor şi a salariaţilor, cea privind "munca flexibilă", sau "kurzarbeit", care prevedea subvenţionarea salariilor angajaţilor cărora angajatorii le reduc programul de muncă în urma scăderii comenzilor înregistrate de companie.

Măsura adoptată de Guvern, şi care putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanţare temporară a salariaţilor care vor avea program redus de muncă. Astfel, angajatorul putea reduce, în această perioadă, timpul de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi cu reducerea corespunzătoare a salariului. Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut iniţial în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă", menţiona în august MMPS într-un comunicat.

Sumele respective se plătesc de către angajator şi se decontează ulterior de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit reglementărilor Guvernului.

Reducerea timpului de muncă se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligaţia să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se putea aplica şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

Ulterior, la începutul lunii decembrie, Guvernul a modificat prevederile privind "munca flexibilă", astfel încât angajatorii vor putea solicita această indemnizaţie chiar dacă reduc timpul de muncă al salariaţilor cu 80% din durata prevăzută în contractul de muncă, potrivit MMPS.

Alte modificări adoptate în decembrie prevăd că cele 5 zile în care reducerea timpului de muncă este obligatorie nu mai trebuie să fie consecutive, iar interdicţia de angajare sau subcontractare pentru activităţi similare supuse reducerii timpului de muncă se va aplica strict la nivelul locurilor de muncă afectate de această măsură şi nu la nivelul angajatorului în ansamblul său.

Ulterior, Ministerul Muncii a anunţat că Guvernul a prelungit până la 30 iunie 2021 acordarea indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă al angajaţilor, potrivit Ministerului Muncii.

Dificultăţi pe final de an în derularea plăţilor la Kurzarbeit

În luna decembrie, pe de o parte antreprenorii se plângeau că nu au primit banii la cererile depuse în acest program, iar pe de altă parte autorităţile susţineau că patronii nu depun cererile completate corect.

Unul dintre reprezentanţii patronatelor din industria turistică, Dragoş Anastasiu, declara la începutul lunii decembrie că nicio firmă din domeniul HoReCa nu şi-a primit banii pentru programul de muncă flexibilă, deşi angajatorii au făcut cereri de decont pentru lunile septembrie şi octombrie.

"Din punct de vedere al decontării, îmi pare rău să vă anunţ, că eu nu ştiu - şi am dat pe toate canalele noastre - nicio firmă care să fi primit banii pe 'kurzarbeit' până în momentul de faţă. Poate că voi aveţi alte informaţii şi îmi cer scuze dacă lansez vreo informaţie semi-adevărată, dar tot ce înseamnă HoReCa vă garantez că nu a primit banii, pentru că acolo sunt eu conectat, deşi s-au făcut cereri referitoare la luna septembrie, la luna octombrie. La 10 zile trebuia ca banii să fie acolo. Prima idee a fost că n-a fost rectificare bugetară, între timp s-a făcut rectificare bugetară, nu ştim de ce plăţile nu sunt făcute, cert este că angajatorii au făcut aceste plăţi şi nu au fost decontate până în acest moment. Mă refer în mod special la industriile profund afectate, cum ar fi ospitalitate, evenimente, cultură, sport şi aşa mai departe. Din punctul acesta de vedere, apelul nostru către guvernanţi este să dea drumul la bani", a afirmat Dragoş Anastasiu, care este şi purtătorul de cuvânt al Alianţei pentru Turism.

De cealaltă parte, ministrul Muncii anunţa că cererile depuse de angajatori la AJOFM-uri pentru decontarea plăţilor după reducerea programului de muncă al salariaţilor sunt incomplete sau completate incorect.

"Cea mai mare provocare în acest moment este plata măsurii de program flexibil, în limbaj popular 'kurzarbeit': pe fondul unei stări de oboseală, spre deosebire de ITM-uri, care au intervenit punctual într-o anumită perioadă, AJOFM-urile şi AJPIS-urile chiar au făcut în această perioadă un efort peste ceea ce erau obişnuiţi înainte de pandemie şi se confruntă acum cu provocarea legată de faptul că unele cereri ale angajatorilor pentru munca flexibilă nu sunt complete, nu sunt corecte - am comunicat mai devreme mediului de afaceri - sunt depuse peste termenul legal, sunt depuse incomplet, fără dovada plăţii obligaţiilor către stat, aşa cum cadrul legal cere să verificăm", a afirmat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a apreciat că rata de respingere a cererilor de decontare pentru 'kurzarbeit' riscă să fie ridicată.

"O să ieşim la lumină şi aici, plăţile merg în continuare, dar rata de respingere riscă să fie mare în lipsa unui dialog activ pe care l-am cerut AJOFM-urilor cu mediul de afaceri. Şi aici intervine şi un grad de oboseală, suntem totuşi de 8 luni de zile într-un ritm accelerat de plăţi, iar acum, prin faptul că aceste cereri nu sunt corespunzător depuse într-o bună parte din cazuri, între AJOFM şi mediul de afaceri intervine un dialog în care AJOFM-urile insistă pentru completarea documentelor, iar această comunicare durează, dar o să o depăşim împreună", a menţionat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a subliniat că indemnizaţia pentru programul de muncă flexibilă se acordă sub formă de decont, după ce angajatorii plătesc salariile şi îşi achită contribuţiile.

"Guvernul, în tot ceea ce a făcut în acest an, a tras tare ca angajatorii să nu-şi piardă angajaţii, să nu le întrerupă contractele de muncă. Dacă la început am acoperit plăţile pentru şomaj tehnic pentru toate domeniile, acum rămânându-ne doar câteva, prioritatea în această perioadă este plata acestei măsuri legată de programul flexibil, o măsură în cadrul căreia angajatorii trebuie să plătească (salariile integral, n.r.) şi să-şi achite şi contribuţiile şi abia după aceea vin la AJOFM-uri pentru decontare, spre deosebire de şomajul tehnic, unde plata s-a făcut în alt sistem, adică direct pe baza cererii", a precizat Violeta Alexandru.

Pensiile au crescut cu 14%, "atât cât a putut bugetul să acopere"

La începutul lunii septembrie, Guvernul anunţa creşterea pensiilor cu 14%, deşi legislaţia adoptată anterior de Parlament prevedea o creştere cu 40%. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, explica atunci acest procent prin faptul că bugetul statului nu putea suporta o majorare mai mare.

"Decizia pe care Guvernul Orban a luat-o de creştere cu 14% a punctului de pensie este o decizie luată pe fundamentarea bugetară actuală prezentată de Ministerul Finanţelor, nu este o decizie luată din niciun alt motiv decât acela de ce poate bugetul să acopere în acest moment, să susţină după o perioadă extrem de grea, în care locuri de muncă au fost puse în pericol şi le-am salvat prin programe de sprijin oferite imediat tuturor celor care s-au confruntat cu aceste situaţii.(...) Nu este o decizie pe care am luat-o pentru că nu înţelegem nevoia de creştere, am luat-o în raport cu ce poate susţine bugetul în acest moment", a afirmat atunci ministrul Muncii.

Românii îşi pot cumpăra vechime în muncă

Pe de altă parte, Ministerul Muncii a anunţat, în septembrie, că Guvernul a reglementat printr-o ordonanţă de urgenţă legislaţia privind sistemul public de pensii astfel încât persoanele care nu au calitatea de pensionar şi care vor să îşi completeze stagiul de cotizare pentru dreptul de pensie vor putea să plătească retroactiv contribuţia la sistemul public de pensii.

"Cetăţenii români din ţară sau din străinătate, care nu au fost pensionari, şi care nu au fost asiguraţi în anumite perioade, vor putea încheia, până la 31 august 2021, un contract de asigurare prin care îşi pot plăti retroactiv contribuţia de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului", potrivit comunicatului MMPS.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale notează că decizia luată de Guvern dă posibilitatea obţinerii dreptului la pensie persoanelor care, deşi au vârsta de pensionare, nu au stagiul minim de cotizare pentru a obţine o pensie pentru limită de vârstă.

Persoanele care solicită achiziţionarea de vechime în muncă trebuie să nu fi realizat, în perioadele pentru care solicită plata retroactivă, stagiu de cotizare sau asimilat acestuia în sistemul public de pensii din România sau în sisteme neintegrate acestuia, ori în alte state membre ale Uniunii Europene sau cu care România are acorduri de securitate socială, se precizează în comunicat.

Contractul de asigurare socială se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei, conform Ministerului Muncii.

"Venitul pentru care se achită contribuţia de asigurări sociale nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare, iar cota de contribuţie potrivit Codului fiscal este de 25% în anul 2020. Plata contribuţiei se poate face într-o singură tranşă sau în tranşe lunare, până la 31 august 2021", se menţionează în comunicatul Ministerului Muncii.

Demers de înrolare în REVISAL a angajaţilor din sistemul public

În aprilie, ministrul de resort, Violeta Alexandru, a anunţat că începe un demers de înrolare a tuturor angajaţilor plătiţi/angajaţi de statul român (direct sau sub forma patronatului) în REVISAL.

"Am comunicat Inspecţiei Muncii decizia mea de a începe acest proiect ambiţios, pe care o să îl urmăresc, etapă cu etapă. Acum în REVISAL sunt 1,4 milioane de angajaţi contractuali (prin contract de muncă) la entităţi "de stat". "De stat"= instituţii publice sau entităţi private controlate de stat. REVISAL/REGES + ANFP + militarizate ar da 1.700.000. La Ministerul Finanţelor este o situaţie foarte utilă: Posturi ocupate în sectorul bugetar (acolo sunt 1.200.000). Toate aceste date sunt utile, dar trebuie să avem o singură sursă, interogabilă şi actualizată constant cu toate informaţiile necesare care să ne dea imaginea totală a celor care muncesc. Conform ultimului raport de guvernanţă corporativă, legislaţie parţial anulată de Partidul Salvaţi Deţinuţii (ca să pierdem urma acestor entităţi) Administraţia centrală e proprietara a 225 de întreprinderi care însumează 180.000 de angajaţi, iar administraţia locală e proprietara a 1.250 de întreprinderi care însumează 100.000 de angajaţi. Acestora li se adaugă peste 135.000 de funcţionari publici şi circa 9.000 de demnitari (7.000 sunt doar primarii şi viceprimarii celor aproape 3.300 de localităţi)", a anunţat Violeta Alexandru în aprilie.

Potrivit acesteia, în REVISAL/REGES nu se regăsesc structurile "militare", Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Pază şi Protecţie, serviciile secrete.

"Nici persoanele angajate prin contract de management prin şi mandat de reprezentare şi, personal, nu văd de ce nu ar fi. Ca să ajung acolo unde mi-am propus, anume ca REVISAL/REGES să devină Registrul Electronic al Forţei de Muncă Angajate (REFORMA) din România şi care să cuprindă şi sistemul privat, dar şi pe cei plătiţi, într-o formă sau alta, din bani publici nu va fi uşor. Sunt legi de schimbat. Mai este şi o schimbare de mentalitate. România nu ştie, cu certitudine, cine e angajat şi mai ales câte persoane plătim din bani publici. Trebuie muncit şi pus la punct un unic punct - sursă pentru toate date despre forţa de muncă din România. M-am decis să mă apuc de treabă. Şi aici", a explicat ministrul Muncii.

Aceasta a adăugat că toţi angajaţii din România, toţi funcţionarii, toţi demnitarii, toţi cei cu contracte de management, toţi cei cu mandate de reprezentare indiferent de unde, de cine şi cum sunt plătiţi vor fi în această evidenţă.

"Şi în baza de date facem o bifă: fonduri publice. Ca să ştim cine e plătit din banul public. Cele 4,5 milioane de angajaţi din privat merită să ştie asta. Începem!", a precizat Violeta Alexandru.