Sondaj de opinie KPMG: În era transformării continue, auditul intern devine unul dintre pilonii strategici în cadrul companiilor

Competențele angajaților (55%), utilizarea datelor pentru a stimula o abordare inovatoare in audit (55%), complexitatea și incertitudinea reglementărilor (55%) și nevoia de consolidare a guvernanței corporative și a proceselor strategice (53%) constituie principalele provocări cu care se confruntă departamentele de audit intern din România, arată Sondajul de opinie a auditorilor interni din România: Auditul intern în era transformării continue, realizat de KPMG în România.

Sondajul de opinie, realizat în rândul coordonatorilor funcției de audit intern, prezintă prioritățile și provocările acestora pentru anul 2019 în condițiile transformării auditului intern într-o funcție cu rol strategic pentru companii, așa cum consideră aproape două treimi dintre respondenți (63%). Pentru ceilalți respondenți (37%) însă, auditul intern nu este încă pregătit să depășească nivelul funcției de conformitate.

„Așteptările de la funcția de audit intern nu au fost niciodată mai ridicate, întrucât rolul auditului intern este acum plasat într-o perspectivă strategică în multe dintre marile corporații. Este adevărat faptul că guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor și controalele interne se află, în prezent, în vizorul autorităților de reglementare și, din ce în ce mai mult, în atenția acționarilor și publicului larg. În consecință, auditorii interni trebuie să fie proactivi și receptivi la provocările pieței. Totuși, rolul lor este mult mai important de atât. Dacă resursele sunt alocate unor acțiuni care nu susțin un obiectiv strategic, atunci preocuparea și responsabilitatea consiliilor de administrație vor fi să identifice motivul pentru care are loc o asemenea risipă de resurse și să le redirecționeze către o utilizare optimă. În acest moment, auditul intern devine un instrument cheie al guvernanței, în demersul său strategic de a monitoriza eficiența și eficacitatea activității. Mai mult decât atât, comitetul de audit și consiliul de administrație trebuie să se asigure, inclusiv printr-o evaluare externă independentă efectuată periodic, că funcția de audit intern are o poziționare adecvată în organizație și deține resursele umane și procesele necesare pentru a răspunde obiectivelor și inițiativelor strategice ale companiei”, declară Cezar Furtună, Partener, Head of Audit & Assurance, KPMG în România.

Potrivit rezultatelor sondajului nostru de opinie, principalele aspecte considerate prioritare pentru planul de audit de către coordonatorii departamentelor de audit intern din România includ: asigurarea eficienței și eficacității operaționale (89%), alinierea activităților de audit intern la obiectivele organizației (71%) și asigurarea conformității cu reglementările în vigoare (58%). Factorii determinanți în elaborarea planului de audit intern au în vedere folosirea unei metodologii bazate pe risc pentru 92% din respondenți, precum și solicitările primite din partea comitetului de audit (76%) sau evoluția cerințelor legislative (71%).

Preocuparea pentru o pregătire corespunzătoare a personalului din departamentele de audit intern nu se reflectă mai departe în bugetele alocate cursurilor de formare profesională – care acoperă mai puțin de 5% din bugetul total al departamentului de audit intern (71% din respondenți) – în pofida nevoii exprimate de respondenți de a avea specialiști cu competențe variate în domenii precum IT, investigarea fraudei, date și analiza datelor (89%), competențe tehnice care vizează principalele procese din cadrul companiei (84%) sau aptitudini de audit intern (79%).

Alte informații cheie:

•    66% din respondenți apreciază că eficacitatea programului de gestionare a riscurilor reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă companiile din România, urmată de gestionarea riscului de securitate cibernetică (42%) și retenția talentelor (39%); cu toate acestea, securitatea cibernetică este clasată pe locul 8 în topul priorităților funcției de audit intern în cadrul planului de audit intern;
•    Auditorii interni consideră în unanimitate (63% important și 37% foarte important) că analiza și interpretarea unui volum mare de date („big data”) sunt esențiale în cadrul misiunilor de audit intern, în timp ce 63% dintre auditorii interni utilizează tehnologia pentru a spori eficiența;
•    O bună parte a auditorilor interni respondenți (58%) utilizează evaluări externe independente ale activității de audit intern o dată la cinci ani, în conformitate cu cerințele impuse de standardele internaționale de audit intern.

„Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate reiterează cerința existentă în Legea societăților comerciale 31/1990 și OUG 75/1999, potrivit căreia companiile ale căror situații financiare anuale fac obiectul auditului statutar sunt obligate să organizeze și să asigure exercitarea activității de audit intern. Ce este nou acum? De ce ați auzit probabil atât de multe discuții pe această temă? Poate pentru că Legea 162 prevede și o sancțiune pentru companiile care nu respectă aceste dispoziții – mai exact o amendă cuprinsă între 50.000 și 100.000 RON. Așadar, cel mai probabil, vom asista în viitorul apropiat la o implementare accelerată a acestor dispoziții. Sondajul nostru de opinie evidențiază, printre altele, că auditul intern nu ar trebui perceput și implementat ca o bifare a unei cerințe legislative, dar ca o activitate benefică, ce adaugă valoare companiilor”, adaugă Cezar Furtună.

Richard Perrin, Partener, Head of Advisory, KPMG în România, afirmă: „De-a lungul timpului, evoluția așteptărilor părților interesate a modificat constant perspectiva asupra rolului auditului intern. Noile solicitări din partea consiliului de administrație, a liderilor și a autorităților de reglementare solicită auditorii interni să își orienteze eforturile tot mai mult spre activități care generează valoare adăugată, dincolo de aspectele ce vizează respectarea reglementărilor. Într-un mediu de afaceri care se schimbă într-un ritm mai accelerat ca oricând, iar soluțiile de automatizare sunt adoptate rapid și în tot mai multe sfere de activitate, auditorii interni joacă un rol din ce în ce mai important. Având în vedere incertitudinile majore produse de asaltul forțelor disruptive, funcția de audit intern trebuie să evolueze pentru a ajuta organizația să înțeleagă și să gestioneze riscurile asociate, să obțină rezultatele așteptate în urma automatizării și să continue să inoveze pentru a obține valoare adăugată.”

Adela Ciucioi, Partener, Head of Technology, Media & Telecommunications, KPMG în România declară: „Prin utilizarea soluțiilor de automatizare inteligentă, funcția de audit intern câștigă eficiență și eficacitate prin îmbunătățirea calității și consecvenței proceselor, activităților de planificare, testare și raportare, inclusiv tranziția de la testarea limitată a eșantioanelor la testare completă a populației auditate.
De asemenea, prin procese de digitalizare și automatizare, mediul de control intern se poate îmbunătăți, mai ales în zona prevenției, datorită introducerii de controale automate în locul celor manuale, analizei în timp real, urmată de escaladarea automată și de soluționare a anomaliilor, capacitând organizația în sensul unei valori adăugate crescute cu un consum limitat de resurse.”

Pentru mai multe informații privind Sondajul de opinie a auditorilor interni din România 2019, realizat de KPMG în România, vă rugăm să accesați pagina.

În sondajul de opinie din acest an s-au obținut răspunsuri de la un număr de 38 de respondenți, reprezentați de coordonatori ai funcției de audit intern din România din sectorul bancar (42%), al asigurărilor (21%), precum și din producție și servicii non-financiare (37%). 42% dintre respondenți reprezintă companii cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 milioane RON, 50% dintre acestea au active de cel puțin 3 miliarde RON, iar 4 din 10 companii respondente au 1.000 de angajați sau mai mult. Sondajul de opinie a fost realizat online în trimestrul patru al anului 2018.