Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit "depopulări" masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare - 22% în anul curent faţă de anul trecut).

Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

“Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi" şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

“România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

“În decurs de 60 de ani, două activităţi ale economiei naţionale îşi vor înjumătăţi efectivele, una aproape va dispărea complet, iar trei îşi vor dubla numărul de angajaţi. Agricultura şi industria au suferit şi vor suferi cele mai mari transformări din cauza automatizării şi digitalizării. Reducerea impactului în mediu, reciclarea şi îmbunătăţirea calităţii materialelor de lucru şi-au adus deja aportul asupra industriei extractive. În anul 2049 vor activa foarte puţine persoane în acest sector. Sănatatea, HORECA şi Comerţul vor ajunge la valori duble în 2049 faţă de 1992”, transmite analiza.