van Rompuy (ex-preşedintele Consiliului European): Recesiunea vine în 2020, din cauza taxelor vamale impuse de SUA şi a Brexitului

Prognozăm intrarea într-o recesiune economică în anul 2020, cauzată de probleme economice artificiale provocate de deciziile politice care au impus programul de taxe vamale al SUA şi Brexitul, a declarat joi fostul preşedinte al Consiliului European, Herman van Rompuy, în prezent preşedinte al Centrului de Politici Europene.

"E posibil să fie nevoie să atingem obiectivele (europene, n.r.) de coeziune socială şi de competitivitate şi de suveranitate într-un climat economic de stagnare sau de recesiune, cel puţin în unele din statele membre. Aceasta este perspectiva prin care trebuie să vedem lucrurile. Majoritatea economiilor majore (din Uniunea Europeană, n.r.) continuă să crească, nu suntem încă în recesiune, nu încă, şi un economist foarte faimos prezice o recesiune pentru anul următor, am prezis o recesiune şi în 2008, iar acum o prognozăm pentru 2020, deci lecţia e simplă. Sigur, trebuie să fim foarte precauţi dacă ne întoarcem la această problemă, dacă am avut dreptate acum 15 ani nu înseamnă că o să ai mereu dreptate. Deci fiţi mereu foarte precauţi când aveţi de-a face cu astfel de prognoze", a afirmat fostul preşedinte al Consiliului European, în cadrul unei reuniuni dedicată viitorului Europei şi viitorului economiei româneşti.

Herman van Rompuy a atras atenţia că încetinirea creşterii economice din zona euro va dura mai mulţi ani şi a avertizat că posibilitatea de stagnare economică a economiei Germaniei este un indicator care provoacă îngrijorare.

"Da, are loc o încetinire a ratei dezvoltării economice, în special în zona euro va fi undeva la doar 1%, şi nu doar anul viitor, ci în anii următori. Dar rata de dezvoltare foarte lentă, aproape de nivelul de stagnare, care îi îngrijorează pe foarte mulţi în Europa, se înregistrează în Germania. Germania are economia cea mai ciclică din Europa. E şi cea mai mare economie, dar are şi cea mai mare volatilitate, pentru că e ţara cea mai industrializată. Industria reprezintă aproape un sfert din PIB-ul Germaniei. Marea Britanie nu mai este o economie industrială, la ei industria are doar 10% din PIB. Iar Germania e forţa, locomotiva industriei europene, iar când lucrurile merg prost la nivelul economiei globale economia germană este afectată şi toată economia europeană este afectată. Deci e o rată mică de dezvoltare la nivelul Europei, cu excepţia Italiei", a susţinut van Rompuy.

Fostul preşedinte al Consiliului European a acuzat conducerile conservatoare ale SUA şi Marii Britanii pentru crearea de probleme politice care provoacă consecinţe economice negative la nivel internaţional.

"Problemele economice curente nu sunt neapărat economice, dar au consecinţe economice. Problemele curente sunt artificiale şi sunt nişte probleme interne. Aceste probleme au de-a face cu războaiele comerciale (programul de taxe vamale iniţiat de Administraţia Trump, n.r.) şi cu Brexit-ul. Dacă putem soluţiona aceste două probleme, atunci pericolul scade sau dispare cu totul la nivelul economiei mondiale. E de sperat că putem ajunge la un acord cu Marea Britanie în orele şi zilele care au mai rămas şi e de sperat că Statele Unite vor reveni la negocieri în privinţa războaielor comerciale, dar încă nu am ajuns acolo. E vorba deci de decizii politice, Brexitul e o decizie politică. Dacă putem depăşi aceste blocaje politice, atunci perspectiva pe plan economic e mult mai senină. Problema actuală nu e una economică, ci politică, deci ne trebuie o soluţie politică pentru a recupera o poziţie solidă şi de durată de creştere economică", a susţinut Herman van Rompuy.

Acesta a estimat că zona euro nu este pregătită pentru a face faţă unei crize financiare la nivel internaţional.

"România nu este încă în zona euro, dar este afectată de ceea ce se întâmplă în zona euro. Prin urmare trebuie să consolidăm zona euro şi spaţiul Schengen, deoarece o criză financiară la nivel internaţional nu este exclusă pe termen lung. Sper să nu o vedem în viitorul apropiat, dar (criza va veni, n.r.) dintr-un singur motiv: nivelul datoriilor publice şi private este acum mult mai mare peste tot în lume decât era cu 10 ani în urmă, la momentul începerii crizei bancare. Deci trebuie să fim cât se poate de prudenţi, pentru că o criză economică se poate produce din nou, iar întrebarea este: zona euro este pregătită să facă faţă unei astfel de crize? Iar răspunsul este cât se poate de simplu: nu! Deci trebuie să consolidăm zona euro, pentru că o criză financiară poate reveni, nu ştim când, să sperăm că este cât se poate de departe, dar trebuie să fim pregătiţi de ea", a precizat Herman van Rompuy.

Fostul lider al Consiliului European a cerut mai multe investiţii din partea Uniunii Europene, mai ales în prezent, când banii sunt foarte ieftini.

"Economia noastră poate să fie mult mai puternică dacă cooperăm mai mult în privinţa politicilor industriale. Trebuie stimulate programele de competitivitate la nivel european. Deci trebuie să fim conştienţi în general că în Europa suferim cu toţii de un nivel prea scăzut de investiţii. În China însă, problema e reprezentată de investiţiile excesive. Peste 40% din PIB este investit acolo în sectorul public şi privat, şi apropo, în China este greu de făcut o diferenţă între investiţiile din cele două sectoare. Noi (Uniunea Europeană, n.r.) investim doar jumătate din acest volum, şi avem nevoie, nu doar în ţările zonei euro, ci peste tot în statele din UE avem nevoie de investiţii mai mari. Acest decalaj între economii şi investiţii - pentru că economisim mult mai mult decât investim - duce la rate ale dobânzii la nivel negativ. Aceste rate sunt la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani. Chiar şi în Grecia, pe termen scurt, avem rate ale dobânzii negative. Deci acum este practic cea mai bună perioadă pentru investiţii, pentru că banii sunt atât de ieftini", a menţionat Herman van Rompuy.