Consiliul Concurenţei recomandă actualizarea cadrului legislativ din domeniul aditivilor alimentari

 

"În urma derulării unui studiu, autoritatea de concurenţă a constat că Norma privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, emisă de Ministerul Sănătăţii este neactualizată din anul 2011, în timp ce legislaţia europeană (Regulamentul (CE) Nr. 1333/2008) a suferit mai multe modificări, ultimele în luna decembrie 2020. Astfel, există o serie de diferenţe de denumire, cât şi de definire în ceea ce priveşte aditivii alimentari şi categoriile acestora faţă de cele prevăzute în traducerea oficială în limba română a regulamentului european în domeniu", susţin reprezentanţii autorităţii de concurenţă într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

 

În Romania, cei mai utilizaţi 10 aditivi alimentari (de ex. carbonaţi de sodiu, acid citric, adipat de diamidon acetilat, carbonaţi de amoniu, acid acetic, carbonat de calciu, acid lactic, acid fosforic, acid ascorbic, benzoat de sodiu) reprezintă aproximativ 70% din totalul vânzărilor.

 

În ceea ce priveşte aditivii alimentari simpli, cea mai mare parte din cantităţile furnizate sunt produse importate, la nivel naţional fiind identificat un singur producător de clorură de calciu, acid fosforic, respectiv hidroxid de sodiu.

 

Potrivit sursei citate, în cazul mix-urilor de aditivi, oferta de pe piaţa din România este reprezentată atât de producători naţionali/străini, cât şi de distribuitori. Principalii producători de mixuri identificaţi sunt: Expertarom Food Ingredients, Gemini Natromind, Ion Moş, Nutriprod, Orkla Foods, Pacovis, Puratos Prod, Rompak Paşcani, Şapte Spice, Zeelandia, Rollit, Solina şi Kralex.

 

Aditivii alimentari sunt substanţele, naturale sau chimice, folosite în scop tehnologic în produsele alimentare şi care nu se consumă ca atare.

 

"Autorizarea şi utilizarea aditivilor alimentari este reglementată la nivelul Uniunii Europene, putând fi utilizaţi doar aditivii alimentari autorizaţi. Aceştia sunt grupaţi în categorii, precum îndulcitori, coloranţi, conservanţi sau antioxidanţi. Tot la nivel european, sunt reglementate cerinţele generale privind etichetarea şi condiţiile de utilizare, dar şi cantităţile maxime permise în fabricarea produselor alimentare. De exemplu, E300 acid ascorbic, E170 carbonatul de calciu, E330 acid citric, E290 dioxid de carbon (aditivi care se folosesc în producţia de lapte deshidratat, grăsimi şi uleiuri, brânză maturată şi brânză din zer) sunt aditivi alimentari consideraţi siguri pentru consum în orice dozaj, în timp ce, pentru E951 aspartam, E250 nitrit de sodiu, E954 zaharină, există limite stipulate în ceea ce priveşte dozajul. De exemplu, E250 nitrit de sodiu se poate utiliza în cantitate maximă de 0,01 mg/kg pentru produsele alimentare şi deloc în băuturi", se menţionează în comunicatul CC.

 

Studiul este pus în dezbatere publică pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro, timp de 30 zile. Observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa studiuaditivi@consiliulconcurentei.ro.