ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

ASPES: Listarea CEC Bank, chiar şi parţială, nu este o idee bună nici economic, nici strategic

06 Octombrie 2025   |   Agerpres

Potrivit Asociaţiei, CEC Bank nu este o simplă societate comercială, ci un instrument al statului român, banca prin care se pot derula programe guvernamentale, linii de credit pentru IMM-uri, garanţii pentru proiecte publice, sprijin pentru fermieri, pentru administraţiile locale, pentru proiecte de eficienţă energetică şi tranziţie verde.

 
 
Listarea CEC Bank, chiar şi parţială, nu este o idee bună nici economic, nici strategic, nici politic, consideră Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES). 

"Guvernul actual pare hotărât să aplice o reţetă veche, dar dezastruoasă: listarea pe bursă a unor companii de stat sub pretextul "transparenţei" şi al "eficientizării". Printre ţintele enunţate apare şi CEC Bank, una dintre puţinele instituţii financiare rămase integral sub controlul statului român, una dintre ultimele ancore de capital naţional într-un sistem bancar dominat deja, în proporţie de peste 80%, de grupuri străine. Această intenţie trebuie oprită înainte să devină decizie. Listarea CEC Bank, chiar şi parţială, nu este o idee bună nici economic, nici strategic, nici politic. Nu este reformă, ci începutul unei cedări treptate a controlului statului asupra singurei bănci cu rol public şi social real din România. Într-un moment în care sistemul energetic este deja controlat în proporţie majoritară de capital străin, când piaţa asigurărilor este dominată de grupuri externe şi când sectoare esenţiale precum distribuţia de apă, gaze, petrol sau infrastructură sunt fragmentate între companii cu acţionariat dispersat, a veni acum cu ideea de "listare" a ultimei bănci de stat înseamnă să renunţăm la orice instrument de politică economică internă", se arată în comunicatul ASPES.


Potrivit Asociaţiei, CEC Bank nu este o simplă societate comercială, ci un instrument al statului român, banca prin care se pot derula programe guvernamentale, linii de credit pentru IMM-uri, garanţii pentru proiecte publice, sprijin pentru fermieri, pentru administraţiile locale, pentru proiecte de eficienţă energetică şi tranziţie verde.

De asemenea, este singura bancă ce are "obligaţia morală şi până acum, şi-a asumat-o, să fie prezentă în mediul rural, în localităţi unde nicio altă instituţie financiară nu mai operează", subliniază sursa citată.

"Argumentul "transparenţei" este fals şi periculos. CEC este deja auditată, supravegheată de BNR şi supusă reglementărilor europene stricte. Nu lipsa transparenţei este problema, ci interesul de a valorifica rapid o parte din capitalul său prin mecanisme bursiere. A vinde pachete minoritare astăzi, fără clauze de protecţie juridică şi fără un control strict asupra structurii acţionariatului, înseamnă a deschide poarta diluării progresive a statului în anii următori. Nu contează dacă azi vorbim de 10% sau de 20%, experienţa ultimelor decenii arată că toate privatizările parţiale au devenit, în timp, vânzări definitive. Cine garantează că, peste cinci ani, un investitor instituţional străin nu va ajunge, prin achiziţii succesive de pe piaţa liberă, să deţină pachete care pot influenţa deciziile strategice ale băncii? Cine garantează că, într-un context economic dificil, statul nu va fi presat să renunţe la alte procente "pentru lichiditate"? Cine garantează că politica de creditare nu se va schimba, că dobânzile nu vor fi dictate de interesul acţionarilor privaţi, şi nu de nevoia economiei româneşti?", se precizează în document.

Potrivit ASPES, CEC a raportat profituri solide, peste 600 milioane lei în 2024 şi peste 300 milioane în primul semestru din 2025. Capitalizarea sa este în creştere, iar statul a obţinut deja aprobarea Comisiei Europene pentru majorarea capitalului cu un miliard de lei, fără să fie considerat ajutor de stat. Organizaţia menţionează că banca nu are nevoie de bani privaţi pentru supravieţuire, ci are nevoie de o strategie de consolidare, nu de o listare.

"Cei care susţin ideea că listarea ar aduce bani la buget sau ar revigora Bursa de Valori Bucureşti ignoră esenţa problemei. Bursa nu se dezvoltă prin sacrificarea companiilor strategice, ci prin întărirea capitalului privat intern şi prin educaţie financiară reală. O bursă sănătoasă nu se hrăneşte din activele statului, ci din iniţiativă antreprenorială, din companii competitive, nu din cedarea infrastructurilor publice. Mai grav, un asemenea gest ar avea un efect psihologic devastator: ar transmite mesajul că România a renunţat la orice formă de suveranitate financiară, că nu mai are încredere în propriile instituţii şi că este dispusă să vândă, bucată cu bucată, tot ce a mai rămas românesc", se arată în comunicat.

Conform sursei citate, CEC este un simbol, dar şi un pilon de echilibru macroeconomic iar în eventualitatea unei crize bancare, statul are nevoie de o bancă proprie pentru a injecta lichiditate, pentru a derula programe de urgenţă şi pentru a stabiliza sistemul.

"În crize, băncile private se retrag, reduc expunerea, închid robinetul. CEC rămâne cea care trebuie să susţină sistemul. A vinde acum, sub pretextul "modernizării", înseamnă a repeta greşelile făcute cu energia, cu apa, cu infrastructura şi cu asigurările. Toate aceste domenii au fost prezentate ca exemple de "parteneriat public-privat", de "listare controlată". Rezultatul: statul român a pierdut controlul efectiv, iar cetăţenii plătesc preţul în facturi, dobânzi şi taxe. Adevărata modernizare a CEC nu se face prin vânzare, ci prin investiţie în digitalizare, în educaţie financiară, în profesionalizarea managementului şi în extinderea creditării în sectoare productive. Statul are obligaţia de a menţine controlul deplin şi de a folosi CEC ca instrument de politică economică naţională, nu ca monedă de schimb pentru capital speculativ", se menţionează în comunicat.

De asemenea, ASPES susţine că România nu mai are multe companii cu capital integral românesc, iar în sistemul financiar, CEC este ultima redută.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că listarea la bursă a unor pachete minoritare ale unor companii publice care sunt, deja, listate sau a altora care nu sunt încă listate, cum a fi CEC sau Aeroportul Otopeni, este o zonă care nu a fost suficient exploatată şi pe care statul trebuie să o declanşeze în perioada imediat următoare.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1 / 10036
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
KPMG Legal – Toncescu & Asociații consolidează una dintre cele mai puternice echipe de litigii din piața avocaturii românești | Alex Slujitoru preia rolul de Dispute Resolution Leader, iar Georgiana Enache devine Partner. Doi noi Counsels se alătură echipei
Filip & Company a asistat Victoriabank în finalizarea achiziției OCN “Microinvest” SRL în Republica Moldova. Alina Stancu Bîrsan (partener) a coordonat echipa
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocati stagiari promoția septembrie 2025 | Litigii
KPMG Legal - Toncescu și Asociații îl recrutează pe Alexandru Slujitoru de la Reff & Asociații, pe poziția de Partener. Ramona Jurubiță, reconfirmată pentru al treilea mandat în funcția de Country Managing Partner al KPMG în România și Moldova
CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for junior lawyers
Decizie ÎCCJ: O victorie fiscală de referință în materia cheltuielilor intra-grup internațional și a reciclării deșeurilor de ambalaje, obținută de avocații Mușat & Asociații | Echipă interdisciplinară, coordonată de partenerii Angela Porumb și Răzvan Graure
Instanța de judecată a constatat deductibilitatea serviciilor intra-grup de marketing și negociere, respectiv a serviciilor de cercetare și dezvoltare fără posibilitatea organelor fiscale de a evalua oportunitatea acestor servicii | Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații, condusă de Emanuel Băncilă, a obținut victoria
Practica de M&A de la Volciuc-Ionescu accelerează într-o piață mai activă, unde conformarea multiplă și mecanismele sofisticate de preț ̸ structurare ridică miza juridică. “O tranzacție este cu adevărat de succes dacă, după closing, integrarea noii afaceri decurge fluent, sinergiile preconizate se realizează efectiv și nu apar probleme majore care să-i erodeze valoarea”, spun avocații | În spatele fiecărui mandat finalizat se află o combinație atent dozată de expertiză, colaborare și reziliență
Dr. Cosmin Vasile (Managing Partner ZRVP) va susține un curs de arbitraj la INPPA: “Noțiuni introductive de arbitraj comercial – un ghid practic pentru începători”, desfășurat în cinci ateliere | Înscrierile se fac până pe 7 octombrie
Radiografia unui an intens în practica de Employment la KPMG Legal – Toncescu și Asociații | Arhitectura normelor de dreptul muncii arată ca un șantier în lucru: reglementări noi, intenții bune, dar și intersecții nerezolvate între acte normative, zone fără busolă și practici care alunecă în interpretări divergente. De vorbă cu membrii echipei despre provocările perioadei, proiectele cheie și prioritățile clienților, în linie cu valul normativ
Lexology Capital Markets Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care se remarcă în practica de piețe de capital: Anca Simeria (partener, Popescu & Asociații) este considerată „Thought Leaders”. Zsuzsa Csiki (partener, Kinstellar), evidențiată pe segmentul de ”Structured Finance”, iar Loredana Chițu (partener Dentons, în secțiunea ”Debt & Equity”. Un semnal că piața locală poate seta standarde și concura cu jurisdicții consacrate
Țuca Zbârcea & Asociații, la finalizarea proiectului în care a asistat Vodafone România la achiziția Telekom România Mobile Communications: O tranzacție de durată, sofisticată, care a necesitat multă dedicare, pricepere și inspirație
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...