BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale şi bugetare

Reformele anunţate, E-factura, E-TVA, au bulversat mediul economic din România, în condiţiile în care ajustarea fiscală "nu s-a produs în ultimii 4 ani şi nu pare să se producă nici în anul 2024", susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

"Datele semestriale privind execuţia bugetară arată faptul că reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariaţi şi angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani şi nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 mai 2024, Guvernul României îşi menţinea ţinta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an", se menţionează în comunicatul organizaţiei sindicale.

În opinia reprezentanţilor BNS, povara deficitului "apasă deja în mod excesiv pe cei corecţi şi din ce în ce mai mult pe generaţiile următoare".

Astfel, BNS solicită Guvernului României "mai multă responsabilitate în politicile fiscale şi bugetare, în special în acest an electoral".

Prin urmare, Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra situaţiei finanţelor publice din România.

"Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată o înrăutăţire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei). Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului cel mai avansat declin din ultimii 10 ani. În consecinţă, datoria publică raportată de Ministerul finanţelor s-a situat la un record istoric.", susţin reprezentanţii BNS.

Conform sursei citate, la finalul lunii aprilie, pentru care există date disponibile, datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde euro), şi a înregistrat astfel o creştere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde euro) faţă de finalul anului pandemic 2020.

"Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice. Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor", precizează BNS.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanţelor, citate de BNS, cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică, a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).

Raportat la cheltuielile generale de funcţionare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat, precizează sursa citată.

"Evoluţia în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutăţirea în continuare a finanţelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) faţă de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) faţă de perioada similară", se mai spune în comunicat.

Totodată, dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) şi mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei).

Astfel, dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condiţiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o ţintă de 5% din PIB.

"În plus, pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent îşi va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. Astfel, după 4 ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal", susţin reprezentanţii organizaţiei sindicale.