Claudiu Cazacu, XTB România: Problemele producției de turbine eoliene, taxate de investitori, afectează planurile pentru energie regenerabilă

În 2022, energia eoliană și solară a depășit orice alt tip de energie în UE, ajungând la o cotă de piață de 22,3%, depășind procentele înregistrate de energia nucleară (21,9%), gazul natural (19,9%) și energia hidro (10,1%). Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, în mixul de energie regenerabilă, sursele eoliene sunt foarte importante pentru susținerea nevoilor în creștere ale economiei și consumatorilor.

„Planul european țintește o capacitate eoliană offshore de cel puțin 60 GW în 2030 și de 300 GW în 2050. În total, de programul european sunt vizați 451 GW de energie eoliană. Marea Britanie dorește 50 GW din offshore în 2030. În plan mondial, în 2030, pentru a ajunge la scenariul net zero, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) anticipează o nevoie de putere eoliană instalată de 3,7 ori mai mare decât capacitatea instalată, de 830 GW, din 2021”, arată Claudiu Cazacu.

Ținând seama și de tendința de scădere a ponderii energiei nucleare, și de volatilitatea aprovizionării cu gaz natural, atingerea țintei recent revizuite de 42,5% energie din surse regenerabile, în Europa, în 2030 nu ar fi posibilă fără o creștere consistentă a energiei eoliene și solare.

În Europa, după vara trecută cu temperaturi record și cel mai secetos august din ultimii 500 de ani (conform unui studiu al Universității din Graz, Austria) anul acesta a adus ploi în mai multe regiuni europene. Vremea a oferit, astfel, o veste mai bună pentru agricultură, transport, hidroenergie. Schimbările climatice ridică totuși unele întrebări față de energia din resurse hidro.

Acțiunile au scăzut cu până la 30%

La început de vară industria a fost zguduită de retragerea ghidajului de profit din partea Siemens Energy (SE), din cauza subsidiarei Gamesa, un mare producător de turbine eoliene. Acțiunile SE au pierdut 37% odată cu anunțul din 23 iunie, care anunța creșteri substanțiale ale defectării componentelor din turbinele eoliene. Pierderile ar urma să depășească 1 miliard de euro, potrivit SE, iar surpriza a fost atât de puternică încât au fost trase în jos și acțiunile altor producători.
Deși au urmat niște recuperări parțiale, luni, la închidere, Vestas se afla cu 6% sub nivelul de dinaintea anunțului, iar SE cu 30,1% sub același reper.

„Investitorii au luat în considerare posibilitatea ca problemele să fie mult mai larg răspândite, iar prudența ar putea fi justificată prin graba de a oferi noi produse, însă insuficient testate ”, precizează analistul XTB România.

S-a trecut de la unități de 1 MW, acum 20 de ani, la 15 MW, iar presiunea pentru eficiență și dimensiuni uriașe se simte. În Australia, un proiect de 1,2 GW vizează turbine de 20 MW, înalte de 300 de metri, la nivelul turnului Eiffel. Cercetătorii plănuiesc chiar instalații în stratosferă, însă suntem la ani distanță de o utilizare a vântului, care, într-adevăr, bate cu putere la altitudini de peste 10.000 de metri.
 
Problemele dezvăluite de SE nu țin neapărat de tehnologie în sine, ci de competiție și nevoia de a livra proiecte mari, rapid și la costuri scăzute. Problemele de aprovizionare, criza pandemică, apoi conflictul din Ucraina și costurile in creștere pentru materii prime au obligat firmele să gândească soluții creative.

Cu o durată de până la 18 luni, de la comandă până la punerea în funcțiune a parcului eolian, și inflexibilitatea unor clienți față de modificări ale prețurilor, povara a ajuns pe umerii producătorilor, iar efectele se văd cu decalaj de timp. Anumite componente ar urma să aibă o uzură peste cea anticipată anterior, ducând la costuri mărite de operare.

Se schimbă regulile jocului

Reacția bursei arată o îngrijorare reală în rândul investitorilor. Cu toate acestea operatori precum Iberdrola, RWE, EDP, Orsted au avut mesaje care au temperat preocupările, menționând parcul diversificat de turbine și lipsa unor probleme tehnice deosebite.

Eolus Vind, din Suedia, a comunicat că nu a observat defecțiuni mai frecvente la turbinele SE față de alți producători. Acțiunile unor producători de turbine au cunoscut o recuperare parțială, dar, cu siguranță, va fi nevoie de timp pentru a evalua costurile reale ale mentenanței pentru parcurile eoliene de nouă generație.

„Dificultatea recent dezvăluită poate ridica semne de întrebare despre viteza cu care pot fi acoperite solicitările în creștere exponențială pentru energia eoliană. Totuși, ea vine în bună parte dintr-o conjunctură care poate fi depășită, e drept, în timp. Este probabil ca, în anii următori, un nou echilibru între cerințe și costuri să fie găsit, doar că ar putea fi nevoie de refacerea unor calcule de profitabilitate a producției din parcuri eoliene”, punctează Claudiu Cazacu.

Potrivit analistului, dacă se vor dovedi persistente, mixul de energie ar putea fi reașezat, dar acest scenariu nu pare a fi cel mai probabil. În unele situații s-ar putea genera, însă, ajustări de profit. Până la urmă, ocazional și temporar, situația ar putea genera și costuri mai mari pentru consumatorul final.