Dana Tănase (ARC): Pierderile estimate în acest an în industria cărnii ar putea depăşi mai multe milioane de euro

Pierderile estimate pentru anul 2020 în industria cărnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depăşi mai multe milioane de euro, în condiţiile creşterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scăderii eficienţei muncii cu aproximativ 30% şi a vânzărilor cu 15-20%, susţine Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).

"Din discuţiile avute cu procesatorii de carne, creşterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelată cu scăderea eficienţei muncii reprezintă deja o realitate. Repornirea economiei şi relaxarea măsurilor de distanţare socială nu cred că vor conduce cel puţin pentru următoarele şase luni la o reducere a costurilor pe angajat şi la o creştere a eficienţei muncii. Şi aceasta, ca urmare a faptului că măsurile şi procedurile speciale puse în practica de companiile din industrie pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor, şi a reduce la minim riscul apariţiei îmbolnăvirilor vor rămâne în vigoare, pentru multă vreme de acum încolo. Dacă luam în calcul şi reducerea vânzărilor cu circa 15-20% şi faptul că reluarea se va face treptat şi va depinde foarte mult şi de reluarea activităţii în industria ospitalităţii, este foarte posibil ca pierderile pentru întreg anul 2020 în industria cărnii să depăşească mai multe milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC.

Dana Tănase a precizat că după Sărbătorile Pascale a avut loc prăbuşirea cererii la carnea de pui, atât pentru cea proaspătă cât şi pentru carnea congelată, motivul principal fiind "avalanşa de carne de pui din Polonia la preţuri inexplicabil de mici".

"Din păcate, după Sărbătorile Pascale, avem prăbuşiri ale cererii. Noi credem că două ar fi explicaţiile pentru aceasta scădere, şi anume: avalanşa de carne de pui din Polonia la preţuri inexplicabil de mici şi veniturile corelate cu încrederea consumatorilor. Să nu uităm că sunt peste 1,2 milioane de oameni trimişi în şomaj tehnic care, pe de o parte nu au încasat toţi încă acest ajutor, oricum mai mic decât venitul realizat înainte de criză şi pe de altă parte nu au o viziune prea bună cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii înregistrează scăderi cu aproximativ 20% până în prezent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la comercializarea cârnaţilor pentru grătar şi micilor congelaţi, scădere ce are drept cauza lipsa interacţiunilor sociale. În acesta perioadă au mai fost semnalate scăderi drastice la pieptul de pasăre şi ready meal, în condiţiile în care activitatea HORECA este zero atât la noi, cât şi în Europa. Şi vânzarea de produse din carne la vitrina asistată a scăzut cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Estimăm că se va menţine acest trend descendent cel puţin încă 3 luni", a precizat directorul executiv al ARC.

În privinţa cărnii de porc, unde România este tributară importurilor în proporţie de 60%, Dana Tănase afirmă că situaţia prin care trece sectorul de creştere a porcului din România este una "foarte dificilă", din cauza lipsei unui program naţional pentru combaterea pestei porcine africane, situaţie care s-ar putea agrava dacă nu se vor lua măsuri ferme.

"Situaţia prin care trece în prezent sectorul de creştere a porcului din Romania este foarte dificilă, urmare a lipsei unui program naţional pentru combaterea pestei porcine africane. Din 2017, de la primele focare de pesta porcină africană şi până în prezent, nu s-a construit nimic pentru redresarea sectorului de creştere a porcului, şi drept urmare declinul efectivelor în fermele comerciale a ajuns la 10% la începutul acestui an şi cel mai probabil va continua dacă nu se iau măsuri ferme. Criza sanitară declanşată de pandemie, în primele două săptămâni, a avut un impact şi asupra livrărilor de carne de porc către procesatorii romani, în urma restricţiilor de circulaţie impuse de unele state membre ale UE, lipsei coridoarelor verzi la frontiere, dificultăţilor logistice şi volatilităţii preţurilor. Vorbim din ce în ce mai mult despre relansarea economiei după această criză sanitară, de creionarea unei noi strategii de export, însă industria cărnii are în faţă această mare problema a pestei porcine africane, iar o ţară "înroşită" este interzisă din start pe alte pieţe şi câƒnd vinde, vinde prost, ca orice marfă cu potenţial risc", a avertizat reprezentantul ARC.

Potrivit sursei citate, restricţiile de circulaţie şi costurile de transport au dus la creşteri de preţ, constituind o povară pentru procesatorii cărora le-au scăzut vânzările comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar care sunt "obligaţi să cumpere materie prima la preţuri încă mari".

Încă de la debutul crizei generate de pandemia de coronavirus, reprezentanţii industriei de procesare a cărnii din România au solicitat sprijin din partea autorităţilor pentru limitarea pagubelor, însă până în prezent solicitările ARC au rămas fără răspuns.

Industria a cerut o schemă de garantare pentru marii contribuabili, acces la împrumuturi bancare cu dobândă mică, pentru procurarea materiilor prime şi plata salariilor şi plafonarea sau modificarea tarifelor percepute operatorilor din industria alimentara pentru efectuarea controalelor oficiale.

"Până în acest moment, solicitările noastre au rămas fără răspuns, motiv pentru care le-am reiterat în propunerile privind relansarea economiei. Trebuie menţionat faptul că solicitarea noastră de a reduce sau plafona tarifele pentru controalele oficiale este mai veche, şi a rezultat ca urmare a interpretării şi aplicării în mod diferit a regulamentului european, ceea ce în opinia noastră conduce la concurenţă neloială în competiţia cu jucătorii externi", a adăugat Dana Tănase.

Conform datelor ARC, anul 2020 a început cu un preţ mare al carcaselor de porc, în jur de 192 de euro/100 kg, urmat de o scădere la începutul lunii februarie până la 183 de euro/100 kg, după care s-a constatat o creştere care, la începutul lunii martie, a făcut ca preţul cărnii de porc să ajungă la 195 de euro/100 kg, ulterior înregistrându-se o uşoară tendinţă de scădere.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, consumul mediu de produse din carne este în jur de 15 kg/cap/an, iar pentru carnea de porc aproximativ 39 kg/cap/an.