
Green Deal și “Drill, baby, drill”
26 Februarie 2025
Cosmin Stăvaru, partener - Bondoc & AsociațiiÎn acest context politic internațional complicat, factorii de decizie politică, atât la nivelul UE cât și din România, vor trebui să navigheze cu prudență sporită prin furtuna geopolitică actuală, cu viziunea clară a unei destinații sigure.
![]() |
Trăim vremuri interesante când lumea noastră este într-o schimbare impetuoasă cu multiple valențe (politice, tehnologice, economice, etc.), în timp ce România încă se află într-o situație de suspans electoral.
1. Tranziția spre energie verde – SUA mai încet, UE mai repede
Unul dintre primele ordine executive ale noului președinte al SUA a fost suspendarea tuturor noilor contracte de închiriere a terenurilor federale și, în general, a sprijinului acordat pentru capacitățile regenerabile1. “Drill, baby, drill” este noul slogan în SUA.
Aceasta orientare pare justificată într-o oarecare măsură în cazul SUA, având în vedere amploarea rezervelor și sectorului de producție de gaz și petrol americane. Astfel, pe de o parte, SUA este în prezent cel mai mare producător din lume atât de petrol cât și de gaze naturale și numărul 4 în lume în ceea ce privește rezervele dovedite de gaze naturale, respectiv, nr. 11 în lume în ceea ce privește rezervele dovedite de țiței2. Cu o asemenea înzestrare, politica „Drill, baby, drill” încearcă să rezolve două probleme printr-o singură soluție - valorificarea unei resurse naturale semnificative și salvarea unui mare segment industrial preexistent. Dar în acest caz, probabil că un rol important îl joacă și transformarea petrolului și gazelor în arme economice în cadrul luptei globale pentru supremație cu Rusia și China.
În această furtună geopolitică, UE pare să rămână consecventă cu abordarea sa din ultimii ani. Astfel, Comisia Europeană și-a reconfirmat în mare măsură angajamentul față de politicile verzi, după cum a declarat Președintele Comisiei, dna von der Leyen3 și astfel cum, de asemenea, se reflectă în recenta comunicare a Comisiei Europene intitulată „Busola UE pentru competitivitate”, publicată la 29 ianuarie 2025 („Busola Competitivității”).
Busola Competitivității se bazează pe concluziile raportului coordonat de Mario Draghi privind viitorul competitivității europene din septembrie 20244 și se dorește a fi o foaie de parcurs strategică pentru acțiuni viitoare care să permită UE să își crească competitivitatea pe scena mondială și să țină pasul cu cei mai mari concurenți ai săi - SUA și China. În timp ce unul dintre obiectivele urmărite de Busola Competitivității este simplificarea birocrației și încurajarea activităților inovative, obiectivele/politicile Green Deal nu par a fi puse sub semnul întrebării, energia verde rămânând obiectiv cheie al UE.
Astfel, în Busola Competitivității se afirmă că „Europa a stabilit un cadru ambițios pentru a deveni o economie decarbonizată până în 2050. Ea va menține această direcție, inclusiv prin obiectivul intermediar de 90% pentru 2040”. De asemenea, „UE trebuie astfel să accelereze tranziția către energia curată și să promoveze electrificarea”, sens în care procesul de autorizare simplificată și accelerată este un instrument promovat în mod special. Pe de altă parte, Busola Competitivității adaugă un Pact Industrial Curat la Pactul Verde, care va fi ”menit să asigure UE ca o locație atractivă pentru producție, inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie, și să promoveze tehnologii curate și noi modele de afaceri circulare, pentru a-și îndeplini obiectivele de decarbonizare convenite”.
În contextul menționat mai sus, schimbările de orientare politică din SUA cu privire la energia verde (de exemplu, marile proiecte eoliene offshore sunt suspendate) poate fi în avantajul Europei, deoarece mari investitori în energie verde s-ar putea reloca din SUA în Europa.
2. Poziția României
Cu siguranță, acest semnal de la Bruxelles este încurajator pentru industria energiei verzi, însă au existat și unele voci critice care s-au făcut auzite la nivel național în mai multe țări, inclusiv în România, argumentând că prețurile mai mari la energie în Europa se datorează ritmului rapid de tranziție energetică stabilit de Green Deal, etichetat drept o „utopie”.
În ceea ce privește România, în ciuda acestor declarații politice, Ministerul Energiei a promovat și implementat în mod activ scheme de sprijin pentru energii regenerabile cu fonduri europene (Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul de Modernizare, schema CfD) care au finanțat capacități verzi din bani europeni și fără costuri semnificative pentru consumatorii români. De asemenea, creșterile de preț la electricitate în Europa din ultimii ani par să fi fost generate în mare parte de criza gazelor în contextul războiului din Ucraina, mai degrabă decât de industria energiei regenerabile, care a fost considerată drept o alternativă strategică la dependența de importurile de gaze.
În plus, situația actuală a sistemului românesc de producere a energiei electrice pare că se datorează mai degrabă unor probleme specifice ale pieței energetice românești, inclusiv datorită eșecului de a înlocui capacitățile convenționale vechi și depășite, care nu mai sunt (pe deplin) funcționale, cu centrale electrice noi (inclusiv verzi și nucleare).
Practic, între 2016 și 2022, aproape că niciun fel de noi capacități de generare nu au mai fost instalate, în timp ce o parte din cele vechi au fost scoase din funcțiune. De exemplu, în 2020, ANRE a efectuat o revizuire a licențelor de operare existente, deoarece capacitatea totală instalată a României „pe hârtie” era de peste 20,5 GW, dintre care se credea că doar capacități de circa 16 GW erau încă operaționale.5 Doar în ultimii doi ani, noile capacități au înregistrat un progres vizibil (deși încă subțire) - 624 MW capacități noi instalate în 20236 și 950 MW în 2024, așteptându-se finalizarea a încă aproximativ 2.700 MW până la sfârșitul anului 20257.
Oricum, în ultimele luni au avut loc unele evoluții juridice care ar trebui să crească optimismul în rândul investitorilor în instalații de producere a energie verzi, inclusiv următoarele:
a) Finalizarea mult-așteptatelor documente strategice pentru sectorul energetic românesc (noua Strategie Energetică a României 2025 - 2035 cu perspectiva anului 2050 adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 1491/2024 și versiunea finală a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 transmisă Comisiei Europene în octombrie 2024).
Ambele documente strategice reglementează obiective durabile privind ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie: (i) 38,4% în 2030, (ii) 44% în 2035 și (iii) 73% în 2050. De asemenea, există unele obiective orientative pentru anumite sectoare de energie regenerabilă, cum ar fi 19,5 GW noi capacități solare și eoliene instalate până în 2035 sau o capacitate de stocare a energiei de 2 GW instalată până în 2030-2035.
b) Adoptarea unei legislații favorabile pentru instalațiile de stocare a energiei în baterii (BESS)
În ceea ce privește stocarea energiei, aceasta a fost declarată o „prioritate zero” de către Ministrul Energiei 8. Există 2 scheme dedicate BESS în derulare, finanțate din Fondul pentru Modernizare (cu un buget de 150 de milioane EUR fiecare).
Cu toate acestea, cea mai așteptată schimbare a constat în eliminarea „dublei impozitări” a instalațiilor de stocare (realizată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 134/2024). Această dublă impozitare provenea din faptul că, în lipsa unei scutiri specifice, instalațiile de stocare erau considerate drept producători atunci când injectau energia în rețea și consumatori atunci când stocau energia din rețea și, în consecință, trebuiau să plătească tariful de transport în ambele forme - tariful de injecție și tariful de extragere, precum și contribuția aferentă certificatelor verzi/contribuția pentru cogenerare, ca orice alt consumator.
De asemenea, s-a clarificat faptul că instalațiile de stocare pot fi dezvoltate în sistem dual pe terenuri cu destinația de pajiști/pășuni, după cum se va arăta mai jos.
c) Adoptarea de norme privind utilizarea pajiștilor în sistem dual
Un mare pas înainte pentru deblocarea potențialului pentru proiectele de producere a energiei verzi a fost adoptarea (cu o întârziere de aproximativ 2 ani) a normelor de aplicare privind utilizarea în sistem dual a pajiștilor, care permite efectiv dezvoltarea de proiecte de energie verde pe pajiști, eliminând o barieră critică.
Miza conceptului de utilizare în sistem dual este suprafața de teren care trebuie scoasă din circuitul agricol - întregul teren utilizat în cazul proiectelor simple versus amprenta la sol a construcțiilor în cazul proiectelor dezvoltate în sistem dual. Acest lucru ar putea face o diferență importantă în ceea ce privește suprafața atât pentru proiectele eoliene, cât și pentru cele solare și este important din perspectiva cerinței legale de a compensa pajiștile scoase din circuitul agricol cu o suprafață egală de teren neproductiv care trebuie securizat de investitor și convertit în regim de pajiște. Nu este vorba doar de costuri, ci și de disponibilitatea unor astfel de terenuri neproductive în majoritatea localităților din România.
Deși utilizarea în sistem dual a fost introdusă în legislația românească prin Legea 254/2022 de modificare a Legii 18/1991 („Legea 254/2022”), nu au fost adoptate norme exprese de punere în aplicare care să detalieze principiile reglementate de lege și, prin urmare, Ministerul Agriculturii a fost până în prezent reticent în a aviza proiectele de utilizare în sistem dual. În consecință, suprafețe mari de pajiști din România (unele degradate efectiv) au rămas neutilizate pentru producția de energie verde, deși legea permitea acest lucru.
În data de 23 decembrie 2024 a fost publicată Hotărârea Guvernului 1700/2024 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente („HG 1700/2024”) cu detaliile mult așteptate privind modul în care va funcționa în practică utilizarea în sistem dual. De exemplu, HG 1700/2024 (i) prevede că contractele încheiate pentru utilizare în sistem dual trebuie să includă anumite clauze obligatorii (de ex, suprafața agricolă destinată activităților agricole, capacitatea și perioada de pășunat, măsurile de gestionare a pășunilor, suprafața ocupată de obiectivele de investiții în energie regenerabilă etc. ) și (ii) definește suprafața care urmează să fie scoasă din circuitul agricol ca fiind constituită din suprafețele pentru stâlpii structurii de montaj, fundațiile turbinelor eoliene, invertoarele, stațiile de transformare, unitățile de stocare a energiei electrice, sistemele independente de împământare de protecție și paratrăsnet, căile de acces, gardurile de împrejmuire, și alte construcții/subansamble necesare funcționării acestui obiectiv, prevăzute în proiectul tehnic, dar nu mai mult de 20% din totalul suprafeței de 50 de hectare per obiectiv de investiții.
În plus, HG 1700/2024 menționează expres instalațiile autonome de stocare a electricității ca beneficiare ale utilizării în sistem dual.
d) Clarificarea favorabilă a statutului juridic al terenurilor deținute de formele asociative tradiționale (composesorate)
Un alt pas important în extinderea bazei funciare pentru producerea energia regenerabile este clarificarea adusă de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la regimul juridic al terenurilor deținute de composesorate, în sensul că un drept de superficie poate fi constituit în mod valabil asupra acestor terenuri în scopul proiectelor de energie verde. Aspectul practic era că, în conformitate cu Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere („Legea 1/2000”), astfel de terenuri sunt inalienabile, o interdicție care a fost în multiple cazuri interpretată de instanțe, de birourile de carte funciară și de notari ca incluzând o interdicție de a constitui un dezmembrământ al dreptului de proprietate, cum ar fi un drept de superficie.
În Decizia nr. 102/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care conține o interpretare general obligatorie a problemei juridice ridicate, s-a afirmat că acordarea unui drept de superficie este compatibilă cu interdicția de înstrăinare reglementată de Legea 1/2000, în măsura în care dreptul de superficie nu contravine regimului silvic sau agricol și statutelor formelor asociative (acestea urmând a fi verificate și dacă este necesar, trebuind să fie și modificate înainte de încheierea contractelor respective de constituire a unui drept de superficie).
3. Privind spre viitor
Aceste modificări relativ recente ale cadrului legislativ permit dezvoltarea în mai bune condiții a proiectelor de energie regenerabilă și se adaugă măsurii anterioare de importanță majoră care a fost scutirea de la cerința elaborării unei documentații de urbanism pentru proiectele de energie regenerabilă (limitate la 50 de hectare pentru terenurile extravilane)9.
În acest context politic internațional complicat, factorii de decizie politică, atât la nivelul UE cât și din România, vor trebui să navigheze cu prudență sporită prin furtuna geopolitică actuală, cu viziunea clară a unei destinații sigure. După cum spunea Seneca, „dacă un om nu știe spre ce port navighează, niciun vânt nu îi este favorabil”.
În acest sens, Busola Competitivității acordă susținere pentru Green Deal punând accentul pe alinierea acestuia la așteptările legitime de bunăstare atât ale consumatorilor europeni, cât și ale industriei europene. România are multe de câștigat din această abordare și ar trebui să evite greșelile din trecut, având în vedere că politicile schimbătoare au avut un efect destabilizator. Nu orice distrugere este o distrugere creativă.
2. A se vedea, de ex., https://www.worldatlas.com/industries/the-world-s-largest-oil-reserves-by-country.html and https://worldpopulationreview.com/country-rankings/natural-gas-by-country.
9. Cu toate acestea, să nu uităm că Legea 254/2022, care a introdus această scutire pentru terenurile extravilane, prevede că se aplică până la sfârșitul anului 2026, astfel încât numai proiectele dezvoltate în următorii 2 ani vor continua să beneficieze de această scutire.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 225 / 9446 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

Sebastian Guțiu, Managing Partner Schoenherr România, interviu în Italia Oggi: ” Mediul economic românesc prezintă lumini și umbre. 2025 va fi un an delicat; unele decizii politice și reforme structurale ar putea fi încetinite”
Women Lawyers | De vorbă cu Gabriela Neagu, Managing Associate la Băncilă, Diaconu și Asociații, avocatul care a construit de la zero practica de Banking & Finance a firmei: „Să ai șansa nu doar să faci parte dintr-o echipă, ci să o modelezi și să o dezvolți, este un proces care îți aduce atât satisfacție, cât și o responsabilitate reală”
Cum văd anul 2025 avocații considerați Leading Lawyers în M&A de către ghidurile juridice internaționale | Azi, de vorbă cu Bogdan C. Stoica, Partener PNSA, evidențiat de Legal 500 în categoria Leading Partners în practica de fuziuni și achiziții: ”Apariția unui nou val de antreprenori care se maturizează de la an al an, apariția unui numar record de fonduri de investiții ̸ private-equity și faptul că acestea cred în existența unor ținte de achiziție, sunt de natură să dea încredere”
Schoenherr a asistat Dentas Kağıt Sanayi cu privire la vânzarea fabricii sale din România către Hartmann Packaging | Mădălina Neagu (partener), coordonatoarea echipei: ”Sectorul producției din România continuă să atragă atenția investitorilor strategici”
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Ordonanța de plată și arbitrajul (Powered by ZRVP)
Rundă de promovări în mai multe arii de practică în biroul Kinstellar din București. Magdalena Răducanu preia rolul de Partener, alți șase avocați fac un pas înainte în carieră | Victor Constantinescu (Managing Partner): ”Aceste promovări recente nu sunt doar etape importante în cariera colegilor noștri, ci și confirmare a abilității lor de leadership și a rolurilor esențiale în cadrul biroului nostru”
Răsturnare de situație: doar trei case locale de avocați rămân în topul global al celor mai bune 100 de firme implicate în arbitraje internaționale | Filip & Company intră în top, iar două firme cu un trecut bogat în domeniul arbitrajelor și prezență constantă în ghidurile de profil au părăsit clasamentul. ZRVP și LDDP rămân pilonii prezenței românești în GAR 100, ediția 2025
Women Lawyers | De vorbă cu Andreea Soare (Senior Associate - BSMP), avocat care spune că pentru a avea o carieră durabilă, este fundamental să fii cu adevărat pasionat de munca pe care o depui și dedicat îndeplinirii cu succes a mandatelor încredințate. ”Principalele avantaje ale apartenenței la această firmă sunt diversitatea proiectelor la care avem acces și oportunitățile de dezvoltare professională. Cultura deschisă și orientată spre colaborare permite un schimb constant de idei și soluții creative”
LegiTeam: Atorney at Law | Dispute Resolution for commercial ̸ administrative litigation and arbitration | Reff & Associates
Promovări în echipa Filip & Company: Andreea Bănică și Alin Grapă ajung pe poziția de Counsel, alți patru avocați urcă în ierarhie | Cristina Filip, co-managing partner: ”Prin aceste promovari consolidăm fundamentele organizației printr-o noua generație de avocați excepționali”
BACIU PARTNERS câștigă premiul ‘Firma de Copyright & Design a Anului în România’ la gala Managing IP EMEA Awards 2025, desfășurată la Londra. Andreea Bende (Partener), premiată ca ‘Practicianul Anului în România’ | Ana-Maria Baciu, Managing Partner: ”Este o reconfirmare a faptului că principiile pe care le integrăm în fiecare proiect creează în mod constant valoare tangibilă, vizibilă și demnă de recunoaștere”
CMS România își mărește echipa în România prin cooptarea strategică a unui senior counsel și lansează practica de Apărare | Horea Popescu (Managing Partner): „Cristian Băcanu se remarcă printr-o combinație unică de experiență juridică, leadership în sectorul public și viziune internațională, ceea ce îl recomandă ca un membru valoros al echipei noastre”
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...