ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Hărțuirea digitală: Cum pot angajatorii să gestioneze comportamentele neadecvate în medii de lucru hybrid sau remote?

26 Iunie 2025   |   Andrada Popescu (Managing Associate_ - Kinstellar

Hărțuirea digitală, cunoscută și sub denumirea de cyberbullying, se referă la orice formă de comportament agresiv, intimidant sau abuziv desfășurat prin intermediul tehnologiilor digitale – e-mail-uri, mesaje instant, rețele de socializare.

 
 

Într-o lume în care granițele dintre biroul fizic și cel virtual se estompează, angajatorii se confruntă cu o provocare nouă și complexă: hărțuirea digitală. De la mesaje pasiv-agresive într-un chat de echipă, la o glumă nepotrivită pe o platformă internă, formele subtile de hărțuire pot avea consecințe grave asupra sănătății emoționale a salariaților și a climatului organizațional.

Cum pot angajatorii să gestioneze și să prevină aceste situații astfel încât să protejeze atât salariații, cât și reputația companiei?

 

Un nou tip de provocare: Ce este hărțuirea digitală?

Hărțuirea digitală, cunoscută și sub denumirea de cyberbullying, se referă la orice formă de comportament agresiv, intimidant sau abuziv desfășurat prin intermediul tehnologiilor digitale – e-mail-uri, mesaje instant, rețele de socializare. Aceasta poate include:

       -       mesaje de intimidare transmise prin e-mail sau mesaje instant (e.g. Whatsapp);

       -       postări defăimătoare pe rețelele sociale sau pe rețelele interne;

       -       excluderea deliberată a unui coleg din grupurile de comunicare;

       -       distribuirea unor imagini compromițătoare fără consimțământ sau glume ofensatoare.

Într-un mediu de lucru virtual, există riscul ca aceste comportamente să fie considerate inofensive și, prin urmare, ignorate. Cu toate acestea, consecințele pentru victimă sunt în continuare la fel de reale ca în cazul oricărui alt tip de hărțuire.

 

Care sunt obligațiile legale ale angajatorilor?

În România, conceptul de hărțuirea digitală la locul de muncă nu este prevăzut în legislație. Cu toate acestea, legislația muncii impune obligații generale și extensive pentru angajatori de a asigura un mediu de lucru sigur și fără discriminare sau hărțuire prin acțiuni precum: implementarea unor politici și desfășurarea de training-uri și sesiuni de comunicare periodice. În lipsa unor mențiuni exprese în acest sens, se poate considera că aceste obligații sunt aplicabile atât în spațiul de lucru tradițional, cât și în cel digital.

Prin urmare, ignorarea de către angajatori a acestor prevederi legale poate atrage consecințe juridice precum:

       -       sancțiuni din partea autorităților competente;

       -       plângeri din partea salariaților către autoritățile competente sau către instanțele de judecată;

       -       prejudicii de imagine care pot afecta reputația angajatorului.

 

Cum pot angajatorii să prevină și să gestioneze hărțuirea digitală?

Pentru a proteja angajații și a menține un mediu de lucru sănătos, angajatorii trebuie să adopte măsuri clare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii digitale, precum:

 1.            Redactarea unei politici interne care să stabilească în mod clar utilizarea tehnologiilor în scopuri profesionale, inclusiv reglementarea comportamentului online al angajaților. O astfel de politică ar trebui să definească și să exemplifice conceptul de hărțuire digitală, cum se raportează și care vor fi consecințele unor astfel de comportamente.

 2.            Implementarea unor mecanisme de raportare a cazurilor de hărțuire digitală. Salariații trebuie să se simtă confortabil să raporteze orice comportament abuziv fără teama de a fi sancționați sau discriminați. Aceste mecanisme pot fi aceleași cu cele folosite în alte cazuri de hărțuire.

 3.            Organizarea de sesiuni de informare / training-uri pentru salariați care să aibă ca scop ajutarea salariaților să recunoască semnele hărțuirii digitale și explicarea modului în care aceștia trebuie să reacționeze în cazul în care se confruntă cu un caz de hărțuire digitală.

 4.            Asigurarea monitorizării activității online prin tehnologii care permit monitorizarea limitată a unor anumiți indicatori fără a încălca viața privată a salariaților și numai după efectuarea unor analize interne pentru a asigura respectarea dispozițiilor legale privind protecția datelor cu caracter personal (e.g. informarea prealabilă a salariaților, stabilirea unor scopuri legitime și proporționale, evitarea monitorizării excesive sau intruzive etc.). 

 5.            Cercetarea și sancționarea comportamentelor abuzive. Angajatorii trebuie să aplice sancțiuni disciplinare clare și proporționale pentru cei care sunt găsiți vinovați de hărțuirea digitală. Aceste sancțiuni trebuie să fie menționate explicit în politicile interne.

 

Concluzie

Hărțuirea digitală este o realitate a mediului de lucru tot mai conectat virtual. Gestionarea hărțuirii digitale nu este doar o necesitate juridică, ci și o oportunitate de a construi o cultură organizațională solidă, care atrage și păstrează angajați valoroși. Angajatorii care investesc în politici clare, educația angajaților și implementarea unui sistem de raportare eficient își vor consolida reputația și capacitatea de a atrage și reține talente valoroase într-un mediu competitiv.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 118 / 9775
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
    Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank la finalizarea vânzării către Vista Bank România a societăților Alpha Leasing România IFN și Alpha Insurance Brokers. Ce avocați au fost implicați în proiect
    GNP Guia Naghi și Partenerii obține la Înalta Curte anularea definitivă a unei decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței împotriva unui important furnizor din sectorul alimentar | Dosarul s-a aflat la intersecția unor domenii juridice deosebit de tehnice – dreptul concurenței, dreptul administrativ și dreptul Uniunii Europene
    Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
    Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
    Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
    RTPR obține, printr-o hotărâre definitivă, reducerea cu 85% a amenzii aplicate de Consiliul Concurenței unei agenții media, după un „roller coaster” juridic de 10 ani. Complexitatea speței, accentuată de necesitatea de a gestiona aspectele de natură tehnică referitoare la calculul veniturilor reale ale unei agenții media, cu excluderea sumelor refacturate clienților acesteia | Echipa asistă clientul și în cadrul procedurilor legale prin care să poată obține compensațiile care i se cuvin în contextul lipsirii acestuia de o sumă importantă de bani pe o perioadă îndelungată
    Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
    Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
    Grupul Rodbun a accesat un credit sindicalizat de 17,3 mil. €, cu garanţie de stat. NNDKP și Legal Ground, consultanți juridici în această finanțare
    LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
    Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...