Legislaţia achiziţiilor publice, modificată de 70 de ori după 2016

În acest context, directorul din ANAP a transmis că în noua Lege a salarizării statul ar trebui să ţină cont de responsabilităţile pe care le are o astfel de persoană în raport cu alte funcţii publice din sistemul de achiziţii.

"Aici este o altă problemă la care statul român cumva ar trebui să răspundă, în contextul în care noi, la ANAP, am creat o funcţie specifică de achizitor public. Statul român ar trebui să se preocupe ca la momentul la care există un nou pachet legislativ pe partea aceasta de salarizare unică să ţină cont de responsabilităţile pe care le are acea funcţie vis-a-vis de alte funcţii specifice din sistemul de achiziţii publice, pentru că noi ne întâlnim în fiecare zi cu autorităţi contractante, cu operatori economici", a susţinut el.

În plus, sunt foarte multe situaţii în care funcţionarii publici pregătiţi în domeniu părăsesc sistemul pentru locuri de muncă mai bine plătite, dar unde "fac cu totul şi cu totul altceva".

"În ultimii doi ani, ANAP a avut sesiuni de training cu peste 4.500 de funcţionari publici. Acum verificăm să vedem câţi din cei 4.500 de oameni pe care noi i-am pregătit în domeniul achiziţiilor publice mai lucrează în acel domeniu, pentru că sunt foarte multe situaţii în care, după cum spuneam mai devreme, ei, odată ce au prins experienţă, s-au dezvoltat profesional, în 2-3 ani automat pleacă, părăsesc sistemul. Se duc la alte autorităţi unde până la urmă tot statul îi plăteşte, doar că resursele alea pe care le-a cheltuit statul ca să-i profesionalizeze în domeniul achiziţiilor publice... le dă mai mulţi bani la o altă autoritate care... Pot să spun că de la ANAP într-o lună 12 persoane au plecat, care verificau achiziţii publice. Au plecat către un alt minister unde nu fac acelaşi lucru. Deci noi, cumva, am muncit 10 ani să-i pregătim pe oamenii respectivi ca să plece pe un salariu dublu, dar să facă cu totul şi cu totul altceva. Până la urmă sunt nişte resurse pe care statul român le pierde şi din această cauză, coroborat cu situaţia, cu contextul în care ne aflăm la acest moment, fac ca şi concurenţa - acum vorbim de concurenţă - în domeniul acesta să scadă mai mult ca ritm decât concurenţa de la nivelul Uniunii Europene", a arătat reprezentantul ANAP.

Potrivit acestuia, media de ofertanţi pe care o are România la acest moment este de trei operatori economici la o procedură de atribuire.

"Cei mai mulţi ofertanţi sunt la procedurile care au ca obiect furnizarea de produse, sunt patru ofertanţi. Pentru lucrări sunt trei ofertaţi în medie, iar pentru servicii, la contractele de servicii sunt doar doi ofertanţi, medie care a scăzut foarte mult, după cum spuneam, în ultimii zece ani. Pe noi cel mai mult ne afectează acel procent de proceduri foarte mari în care participă un singur operator economic", a adăugat el.

La nivelul Uniunii Europene, piaţa de achiziţii publice depăşeşte 2.000 de miliarde de euro anual şi reprezintă aproape 14% din PIB-ul UE.