ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Ministerul Finanţelor: Ritmul de creştere a cheltuielilor s-a diminuat, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la PIB

27 Noiembrie 2025   |   Agerpres

Evoluţia veniturilor din primele zece luni ale anului a fost determinată de veniturile curente (+0,63 pp), cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize, şi de fondurile europene (+0,38 pp).

 
 
Veniturile totale la bugetul consolidat au însumat 531,55 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an) şi cu un punct procentual ca pondere în PIB, iar cheltuielile au totalizat 640,42 miliarde lei, în urcare cu 9,9% şi cu 0,53% ca pondere în PIB, potrivit execuţiei la 10 luni publicate de Ministerul Finanţelor.

"Analizând evoluţia ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creştere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB", susţine MF.

Evoluţia veniturilor din primele zece luni ale anului a fost determinată de veniturile curente (+0,63 pp), cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize, şi de fondurile europene (+0,38 pp).


Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 48,62 miliarde lei, înregistrând o creştere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%), peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, subliniază Ministerul Finanţelor.

Potrivit MF, evoluţia fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câştigului salarial mediu brut (9,6%) şi ale efectivului de salariaţi (0,4%) înregistrate în intervalul decembrie 2024-septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2023-septembrie 2024.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 172,89 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, faţă de 14,7 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024) dar şi de eliminarea excepţiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 miliarde lei, consemnând o creştere de 15,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 108,38 miliarde lei, marcând o creştere de 9,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (27,2 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2025, comparativ cu 25,2 miliarde lei în ianuarie-octombrie 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată şi de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA, susţine ministerul de resort.

Veniturile din accize au însumat 39,66 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,2% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) şi accizele pentru produsele din tutun (5,0%), influenţate şi de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 46,32 miliarde lei, în creştere cu 9%, evoluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR şi veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 40,59 miliarde lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general au înregistrat o creştere cu 0,53 puncte procentuale în PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 miliarde lei, în creştere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,4% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. "Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluţie descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 milioane lei mai mici faţă de luna octombrie a anului 2024", se arată în documentul publicat de MF.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 79,71 miliarde lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de
sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 46,77 miliarde lei, cu 13,91 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 209,12 miliarde lei, în creştere cu 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,06 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 13,37 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 51,44 miliarde lei, în creştere cu 24,56% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 96,04 miliarde lei, cu 8,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 miliarde lei.

Execuţia bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2024 de 109,42 miliarde lei,respectiv 6,22% din PIB.

După primele nouă luni, deficitul era 5,39% din PIB, iar pentru întregul an ţinta este de 8,4% din PIB.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 524 / 10774
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bohâlțeanu & Asociații a asistat Christian Tour în consolidarea AnimaWings prin cooptarea unor investitori instituționali | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner), coordonatorul echipei multidisciplinare: ”Tranzacția reflectă capacitatea noastră de a gestiona proiecte complexe, care implică simultan restructurări corporative, optimizarea structurilor de finanțare și alinierea unor interese diverse într-un cadru de reglementare specific”
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
EXCLUSIV : Judecătorii CJUE au audiat cel mai important caz de concurență venit din România până acum - Cauza C-357 ̸ 25 Groupama Asigurări. Valentin Berea (Partener RTPR) a coordonat apărarea asigurătorului român în acest caz, cu o echipă mixtă RTPR ̸ A&O Shearman, din care au făcut parte avocați din România și Ungaria | Valentin Berea, pentru BizLawyer: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia”
Popescu & Asociații accelerează creșterea practicii de Healthcare, Pharma & Life Sciences până la 25% din economia firmei, pe fondul unui portofoliu complex de mandate și al efervescenței legislative din sectorul farmaceutic | De vorbă cu Dana Bivol (Partener) despre modul în care lucrează echipa, proiectele importante și provocările convergente din Sănătate în această perioadă
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
INTERVIU - De vorbă cu Ana-Maria Andronic, fondatoarea Andronic and Partners, despre parcursul echipei care a ales să facă lucrurile diferit față de modelul tradițional de „Big Law”, mizând pe agilitate și profunzime profesională: ”Țelul meu, ca profesionist și manager, este să creez echipe cât mai independente și autonome; încurajez idei contrare și noi, sunt alături de colegi ori de câte ori au nevoie de mine sau simt că pot fi o valoare adaugată într-un proiect” | Mandatele cross-border și tranzactiile complexe au adus firma pe radarul ghidurilor juridice internaționale
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
Filip & Company a asistat Raiffeisen Bank România în acordarea unei finanțări către Booster Capital în vederea achiziției Servicii Publice S.A. | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
KPMG Legal câștigă definitiv un litigiu de muncă în favoarea unui important jucător din industria IT. Ce avocați au fost în echipa de proiect
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...