Asociaţia Forestierilor: Interzicerea exportului de cherestea, un nonsens economic care va falimenta sectorul

Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic şi va duce la falimentarea sectorului forestier din România şi pierderea a peste 100.000 de locuri de muncă, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România - ASFOR, într-un comunicat de presă.

"Considerăm că este o temă falsă pentru România - prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil şi sustenabil de administrare, exploatare, prelucrare şi valorificare. Scopul iniţiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor - pentru atingerea acestui scop administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanţa toate operaţiunile administrative ce conduc la o gestionare durabilă a pădurilor. De unde vor lua aceste resurse financiare dacă produsul lor nu va mai avea căutare? Interzicerea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condiţiile în care România produce 5,5 milioane mc de cherestea din care exportă anual aproximativ 4 milioane mc, iar consumul intern reprezintă circa 1,5 milioane mc. Singurul rezultat garantat al interzicerii exportului de cherestea este falimentarea sectorului forestier din România - o activitate estimată la circa două miliarde euro/an - pierderea a peste 100.000 locuri de muncă, prăbuşirea pieţei lemnului în România şi, implicit, reducerea veniturilor administraţiei silvice până la nivelul imposibilităţii asigurării administrării pădurilor. Costul de administrare al pădurilor este de aproximativ un miliard de euro/an", se arată în comunicatul citat.

Organizaţia patronală precizează că, în România, capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interzicerii la export este mult mai mică decât capacitatea de producţie a pădurilor stabilită conform amenajamentelor silvice.

"Anual, se pot recolta din pădurile României 22 milioane mc de lemn, recoltăm 19,5 milioane mc din care circa 9,5 milioane mc sunt utilizaţi ca lemn de lucru în industria de prelucrare obţinându-se cherestea, furnir, panouri din lemn masiv, plăci (PAL, MDF, OSB, Panel). Diferenţa o reprezintă lemnul de foc şi lemn pentru alte utilizări în mediul rural. România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă - importăm pe segmentul răşinoase până la 3 milioane mc lemn rotund şi 0,5 milioane mc cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane mc buştean şi peste 0,1 milioane mc cherestea. Interzicerea exportului de buştean poate fi o măsură pozitiva, dar fără impact deosebit, exporturile de buştean din România sunt reduse - sub 30.000 mc buşteni răşinoase şi sub 100.000 mc buşteni foioase", notează ASFOR.

Datele Asociaţiei arată că România este în primii 10 jucători la nivel european pe piaţa de cherestea, "loc obţinut foarte greu şi în condiţii de concurenţă acerbă cu competitori precum Austria, Germania, Rusia, Suedia sau Finlanda". "Este de neînţeles de ce se doreşte ca, printr-o lege, România să fie scoasă de pe piaţa externă a lemnului", menţionează sursa citată.

În data de 23 mai, fostul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a depus la Camera Deputaţilor proiectul de lege care prevede interzicerea exportului de buşteni pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2020.

Potrivit expunerii de motive, legea stabileşte principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor, între acestea fiind: extinderea suprafeţei fondului forestier; armonizarea sistemului naţional de indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor cu cel european; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere; adaptarea continuă a pădurilor la schimbările climatice; evaluarea şi monitorizarea funcţiilor, serviciilor ecosistemice oferite de pădure şi a resurselor forestiere; extinderea amenajării în sistem integrat a bazinelor hidrografice torenţiale; realizarea sistemului informaţional integrat pentru silvicultură; extinderea tehnologiilor de recoltare a lemnului, performante sub raport tehnic, ecologic şi economic; creşterea contribuţiei sectorului forestier la dezvoltarea rurală; prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale, prin controlul provenienţei lemnului şi al asigurării trasabilităţii acestuia utilizând mecanismele EUTR şi FLEGT, cu rol esenţial în prevenirea tăierilor ilegale; întărirea capacităţii autorităţii forestiere, centrală şi la nivelul unităţilor administrative teritoriale, pentru implementarea regimului silvic, în vederea supravegherii fenomenului degradării pădurilor din cauze antropogene şi naturale şi de urmărire a refacerilor/reconstrucţiei ecologice în urma perturbărilor; promovarea sechestrării şi a conservării carbonului în păduri.