RSS
CCR discută în septembrie sesizarea preşedintelui privind Legea care pedepseşte incitarea la ură sau discriminare
22 Iulie 2021 Agerpres
Preşedintele Iohannis precizează că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilităţii, cât şi clarităţii normelor.
- RECOMANDA ARTICOL
- PRINTEAZA ARTICOL
- SCRIE UN COMENTARIU
- SALVEAZA ARTICOL (PDF)
- SECTIUNE SUSTINUTA DE
AGERPRES
Curtea Constituţională a stabilit pentru 15 septembrie termen pentru discutarea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu neconstituţionalitatea legii potrivit căreia incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Preşedintele a atacat la Curtea Constituţională Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, pe motiv că din actul normativ lipsesc criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune.
Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune şi art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
"Considerăm că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 20 alin. (2) - prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizare.
Preşedintele Iohannis precizează că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilităţii, cât şi clarităţii normelor.
"Considerăm că, în vederea respectării principiului legalităţii ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar şi în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în faţa discursului instigator la ură, violenţă şi discriminare era necesară includerea în mod expres în conţinutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite şi crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 369 din Codul penal. În aparenţă, inexistenţa oricăror criterii în conţinutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracţiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului şi arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracţiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică", se explică în sesizarea la CCR.
De asemenea, se menţionează că, din perspectiva realizării obligaţiei de transpunere în legislaţia internă primară a Deciziei-cadru 2008/913/JAI, necesitatea includerii în conţinutul normativ al art. 369 din Codul penal a raţiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane face cu atât mai necesară existenţa unor criterii explicite.
"Transpunerea în legislaţia internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violenţă să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puţin diferenţierea infracţiunilor rasiste şi xenofobe de alte infracţiuni, aşa cum ar impune transpunerea actului european menţionat. Or, prin absenţa oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmăreşte, respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică, noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate şi previzibilitate", se mai arată în sesizarea la CCR.
Şeful statului precizează că norma criticată, deşi are un caracter general şi în consecinţă o arie mare de acoperire, în absenţa oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziţie legală clară şi cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite şi de a da naştere la impredictibilitate, soluţii neunitare ori reacţii diferite ale autorităţilor publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracţional motivat de ură. Corelativ, cetăţenii vor întâmpina dificultăţi în interpretarea şi înţelegerea normei, cu consecinţe pe planul adaptării propriei conduite.
El adaugă că necesitatea includerii unor criterii în conţinutul normativ al art. 369 din Codul penal este subliniată şi prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 şi publicat în data de 5 iunie 2019.
"Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracţiunilor ce sancţionează rasismul şi xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează şi insecuritate juridică prin faptul că atât cetăţenii, cât şi autorităţile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracţional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori", se completează în sesizare.
Şeful statului precizează şi că actul normativ adoptat nu respectă nici cerinţele legale privind integrarea sa în ansamblul legislaţiei şi corelarea cu tratatele internaţionale la care România este parte.
"Apreciem că legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la statul de drept şi la respectarea Constituţiei şi a legilor, soluţiei instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală", indică preşedintele.
El solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal este neconstituţională.
Preşedintele a atacat la Curtea Constituţională Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, pe motiv că din actul normativ lipsesc criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune.
Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transpune şi art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
"Considerăm că, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 20 alin. (2) - prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizare.
Preşedintele Iohannis precizează că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilităţii, cât şi clarităţii normelor.
"Considerăm că, în vederea respectării principiului legalităţii ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar şi în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în faţa discursului instigator la ură, violenţă şi discriminare era necesară includerea în mod expres în conţinutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite şi crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 369 din Codul penal. În aparenţă, inexistenţa oricăror criterii în conţinutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracţiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului şi arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracţiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică", se explică în sesizarea la CCR.
De asemenea, se menţionează că, din perspectiva realizării obligaţiei de transpunere în legislaţia internă primară a Deciziei-cadru 2008/913/JAI, necesitatea includerii în conţinutul normativ al art. 369 din Codul penal a raţiunilor pe baza cărora sunt protejate anumite categorii de persoane sau un membru al unei categorii de persoane face cu atât mai necesară existenţa unor criterii explicite.
"Transpunerea în legislaţia internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violenţă să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puţin diferenţierea infracţiunilor rasiste şi xenofobe de alte infracţiuni, aşa cum ar impune transpunerea actului european menţionat. Or, prin absenţa oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmăreşte, respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică, noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate şi previzibilitate", se mai arată în sesizarea la CCR.
Şeful statului precizează că norma criticată, deşi are un caracter general şi în consecinţă o arie mare de acoperire, în absenţa oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziţie legală clară şi cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite şi de a da naştere la impredictibilitate, soluţii neunitare ori reacţii diferite ale autorităţilor publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracţional motivat de ură. Corelativ, cetăţenii vor întâmpina dificultăţi în interpretarea şi înţelegerea normei, cu consecinţe pe planul adaptării propriei conduite.
El adaugă că necesitatea includerii unor criterii în conţinutul normativ al art. 369 din Codul penal este subliniată şi prin Raportul privind România al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei (al cincilea ciclu de monitorizare) adoptat pe 3 aprilie 2019 şi publicat în data de 5 iunie 2019.
"Formularea propusă prin norma criticată, prin maxima ei generalitate, nu numai că nu permite distingerea infracţiunilor ce sancţionează rasismul şi xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura, dar creează şi insecuritate juridică prin faptul că atât cetăţenii, cât şi autorităţile însărcinate cu combaterea acestui tip de fenomen infracţional sunt liberi să aplice, în realitate, propriul cod de valori", se completează în sesizare.
Şeful statului precizează şi că actul normativ adoptat nu respectă nici cerinţele legale privind integrarea sa în ansamblul legislaţiei şi corelarea cu tratatele internaţionale la care România este parte.
"Apreciem că legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la statul de drept şi la respectarea Constituţiei şi a legilor, soluţiei instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală", indică preşedintele.
El solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal este neconstituţională.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 1982 / 5250 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
RTPR a asistat PragmaGO la intrarea pe piața din România prin achiziția Omnicredit. Echipa a fost coordonată de Alina Stăvaru (Partner) și Ianita Țui (Counsel)
Andreea Zvâc face un pas înainte în carieră și devine Partener în cadrul biroului Wolf Theiss din București | Bryan W. Jardine (Managing Partner): Promovarea sa reflectă nu numai contribuțiile profesionale remarcabile la dezvoltarea departamentului său, ci și rolul semnificativ în consolidarea poziției generale a firmei pe piața din România
Bondoc & Asociații a asistat TDI Renewables, unul dintre principalii actori în domeniul dezvoltării regenerabile, într-o restructurare internațională
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Mihaela Scărlătescu, Head of legal - Farmexim: „Când ești managerul unei echipe de legal, rolul nu se rezumă doar în a asigura îndeplinirea sarcinilor, ci este de fapt mai mult orientat spre partea umană. Cresc echipe, cresc oameni de niște ani buni și nu există satisfacție mai mare ca atunci când vezi transformarea acestora, acolo unde există ‘sămânța dorinței de a evolua ’ ”
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Avansul cheltuielilor arbitrale (Powered by ZRVP)
„The Lawyer European Awards 2024”| Patru firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: South Eastern Europe” | Popescu & Asociații și TZA, pe lista scurtă a premianților. ZRVP, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, printre finaliștii secțiunii ”European litigation team of the year”
Rising Stars | Tudor Bonifate, primul admis la Facultatea de Drept și mai apoi șef de promoție în 2022, cu media 10, a ales să profeseze ca avocat la Țuca Zbârcea & Asociații: ”Învăț permanent – de la avocații care mă coordonează, de la colegii mei avocați, de la profesorii cu care am șansa de a colabora la facultate, de la studenții mei. Cred că avocatura mă face un profesor mai bun, după cum profesoratul mă face un avocat mai bun”
Încă un spin-off în piața avocaturii | Luminița Popa și Miruna Suciu, fondatoarele Suciu Popa, o iau pe drumuri diferite. Popa Legal se va focusa pe practica de arbitraj, iar Suciu Partners anunță consolidarea echipei
Țuca Zbârcea & Asociații apără interesele statului român în litigiul inițiat de Damen Holding la Curtea de Arbitraj de la Viena | Legea 187 ̸ 2023 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a pus pe butuci modelul de cooperare cu investitorul olandez la Damen Shipyards Mangalia SA, o companie în care statul deține 51%, prin Șantierul Naval 2 Mai SA. Pierderea litigiului antrenează plata unor ”despăgubiri semnificative”
Mușat & Asociații intră în arbitrajul ICSID inițiat de bulgarii de la Eurohold și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons și DGKV. Reclamanții și-au ales un arbitru din Anglia
LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocați stagiari
LegiTeam | Mitel & Asociatii caută avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
