
CCR: OUG privind sistemul achiziţiilor publice - adoptată cu încălcarea exigenţelor constituţionale (motivare)
06 Iulie 2020
AGERPRESPe 2 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului referitoare la prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 23/2020 pentru modificarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Superior al Magistraturii, precizează Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului în cazul acestui actul normativ.
Pe 2 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului referitoare la prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 23/2020 pentru modificarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.
"În cauza de faţă, Curtea constată că nesolicitarea avizului de natură legală al Consiliului Superior al Magistraturii constituie o încălcare a art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) din Constituţie, ceea ce constituie, în mod implicit, o încălcare a art.1 alin.(3) privind statul de drept", spun judecătorii constituţionali în document.
Pe 2 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului referitoare la prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 23/2020 pentru modificarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.
"În cauza de faţă, Curtea constată că nesolicitarea avizului de natură legală al Consiliului Superior al Magistraturii constituie o încălcare a art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) din Constituţie, ceea ce constituie, în mod implicit, o încălcare a art.1 alin.(3) privind statul de drept", spun judecătorii constituţionali în document.
Aceştia adaugă că, deşi critica de neconstituţionalitate formulată este una extrinsecă, admiterea ei nu priveşte neconstituţionalitatea întregului act normativ.
"Curtea reţine că avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate privi întreaga lege, pentru că aceasta nu se subsumează în ansamblul său domeniului în care Consiliul Superior al Magistraturii are competenţa de a emite avize. Prin urmare, având în vedere efectul limitat al avizului Consiliului Superior al Magistraturii la aspectele care vizează autoritatea judecătorească, Curtea reţine că, dacă era solicitat, acesta avea competenţa de a formula avizul său numai în privinţa art.IV pct.26 din ordonanţa de urgenţă. În aceste condiţii, chiar dacă critica de neconstituţionalitate extrinsecă este întemeiată, efectul admiterii acesteia se va subsuma limitelor materiale ale avizului nesolicitat, astfel că neconstituţionalitatea priveşte strict art.IV pct.26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 23/2020", se precizează în motivare.
Cu privire la data la care a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ, Curtea Constituţională arată că din cele două avize emise rezultă că proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul achiziţiilor publice/ sectoriale a fost transmis de Guvern în vederea avizării la data de 4 februarie, iar proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra achiziţiilor publice, cea care face obiectul controlului de constituţionalitate, a fost transmis de Guvern în vederea avizării la data de 6 februarie, în timp ce ordonanţa de urgenţă având acest din urmă titlu a fost adoptată la 4 februarie.
"Din această stare de fapt rezultă indubitabil caracterul contradictoriu al procedurii de avizare, parte a celei de adoptare a ordonanţei de urgenţă criticate, pentru că fie se reţine că pentru unul şi acelaşi act a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ de două ori, fie că după solicitarea primului aviz, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă şi ulterior a solicitat un alt aviz, fie că sunt două proiecte de ordonanţă de urgenţă diferite şi pentru fiecare s-a solicitat avizul la două date diferite", menţionează CCR.
Aşadar, spun magistraţii, validă poate fi numai prima solicitare de aviz, însă această solicitare a fost realizată în mod formal, din moment ce a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în ziua următoare celei a adoptării prezentei ordonanţe de urgenţă.
"Termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat, aşa cum s-a întâmplat în cauza de faţă. Astfel, data înregistrării la Consiliul Legislativ a adresei de solicitare a avizului său este certă, şi anume 5 februarie, iar Curtea nu poate decât să concluzioneze că, la data emiterii ordonanţei de urgenţă, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ şi astfel a încălcat art.1 alin.(3) şi (5), precum şi art.79 alin.(1) din Constituţie", afirmă judecătorii.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 3409 / 5498 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
WTR Global Leaders 2025 | Ana-Maria Baciu (Baciu Partners), Sorina Olaru și Florina Firaru (NNDKP), Ciprian Dragomir (TZA) și Alina Tugearu (ZRVP), printre cei 17 români care au intrat în liga celor mai apreciați specialiști în domeniul mărcilor, la nivel global. Cine sunt aceștia, prin ce s-au remarcat și cum îi văd clienții
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Clifford Chance Badea a asistat fondul de private equity T2Y Capital în tranzacția prin care devine al doilea cel mai mare acționar al Prime Batteries Energy Holding
Provocările cu care se vor confrunta companiile în anul 2025, pe segmentul de Muncă ̸ Resurse Umane, sunt multiple și complexe, depășind adesea simpla conformitate legislativă, avertizează avocații firmei D&B David și Baias | Dan Dascălu, Partener: ”Necesitatea de a anticipa modificările, de a comunica transparent cu angajații și partenerii sociali, precum și riscurile asociate nerespectării prevederilor, cresc presiunea asupra angajatorilor”
O nouă abordare pe piața avocaturii de business | Mihai Dudoiu și echipa Legal Ground construiesc o alternativă flexibilă la marile case de avocatură, propunând un model colaborativ și antreprenorial. „Legal hub” inovator, ce oferă servicii specializate în finanțări, tranzacții și litigii printr-o structură circulară, în care profesioniștii lucrează „la masa rotundă” pentru a oferi clienților soluții adaptate proiectelor lor
Filip & Company a asistat ENGIE Romania în obținerea unui împrumut de 90 milioane de euro de la BERD. Tranzacție coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Camelia Ianțuc (senior associate)
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank la finalizarea vânzării către Vista Bank România a societăților Alpha Leasing România IFN și Alpha Insurance Brokers. Ce avocați au fost implicați în proiect
GNP Guia Naghi și Partenerii obține la Înalta Curte anularea definitivă a unei decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței împotriva unui important furnizor din sectorul alimentar | Dosarul s-a aflat la intersecția unor domenii juridice deosebit de tehnice – dreptul concurenței, dreptul administrativ și dreptul Uniunii Europene
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
RTPR obține, printr-o hotărâre definitivă, reducerea cu 85% a amenzii aplicate de Consiliul Concurenței unei agenții media, după un „roller coaster” juridic de 10 ani. Complexitatea speței, accentuată de necesitatea de a gestiona aspectele de natură tehnică referitoare la calculul veniturilor reale ale unei agenții media, cu excluderea sumelor refacturate clienților acesteia | Echipa asistă clientul și în cadrul procedurilor legale prin care să poată obține compensațiile care i se cuvin în contextul lipsirii acestuia de o sumă importantă de bani pe o perioadă îndelungată
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...