Strategia pentru economia circulară ar urma să fie adoptată prin HG, în septembrie, conform calendarului (ministru)

 

El a subliniat că, în ceea ce priveşte Strategia pe economie circulară, "cel puţin un prim draft este în acest moment în transparenţă decizională - pentru că avem acolo un fond relativ mic alocat de 2 milioane de euro pentru proiecte pilot, pe competitivitate".

 

"În ceea ce priveşte strategia pe economie circulară, am reuşit să aliniem două direcţii principale. Există o strategie pe economie circulară care a fost promovată la nivelul Secretariatului General al Guvernului, elaborată în ultima perioadă, la care Ministerul Economiei a venit cu câteva comentarii, pentru că noi considerăm că această strategie pe economie circulară trebuie să fie una pragmatică, aplicată, în funcţie de realitatea economiei româneşti. Pentru asta, în cursul acestei luni, vom veni în transparenţă decizională cu un proiect care are finanţare de 2 milioane de euro pe anumite direcţii de economie circulară. De asemenea, noi am venit şi am făcut comentarii pe acea strategie şi au fost adăugate obiective suplimentare. Conform calendarului pe care ni l-am asumat, în luna septembrie, Strategia pentru economia circulară ar urma sa fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, urmând ca planul de implementare a acelei strategii pe economie circulară să fie finalizat până în luna mai 2023. Acolo Ministerul Economiei va juca un rol important pentru că mi se pare absolut normal ca Ministerul Economiei să coordoneze, împreună cu alte ministere de resort, aceasta zonă", a menţionat Florin Spătaru, la o conferinţă organizată de Curs de Guvernare.

 

Pe de altă parte, ministrul Economiei a subliniat că România are câteva zone în care poate deveni lider de piaţă, exemplificând industria prelucrătoare, industria aluminiului sau procesarea produselor agricole.

 

"În acest moment, împreună cu cei din Comisia Europeană şi cu celelalte state europene, putem să spunem că România are câteva zone în care poate deveni lider de piaţă. Şi aici ne referim la zona prelucrătoare, segmentul prelucrător, pentru că avem câteva sectoare industriale pe care România le poate promova corespunzător. Vorbim de industria metalurgică, vorbim de industria aluminiului, de materii prime pe care România le produce la un nivel competitiv şi care pot asigura piaţa unică europeană. Pe de altă parte, vorbim de procesarea produselor agricole pentru că, de foarte mulţi ani, am preferat să devenim furnizori de materie primă şi să investim ceva mai puţin în lanţurile de valoare, într-o astfel de zonă. E o oportunitate în acest moment. Conflictul de la graniţă ne arată din ce în ce mai clar că asigurarea plus valorii în producţia agricolă, ştiind că suntem mari producători de grâu, de cereale sau producători de floarea-soarelui, aceste zone ar trebui să se regăsească corespunzător atât în bugetele naţionale, cât şi în fondurile europene şi alocările de fonduri în perioada următoare", a precizat ministrul.

 

El a subliniat că, de asemenea, avem câteva zone pe care România le-a explorat la un moment dat şi în care nu a mai jucat un rol important la nivel european.

 

"Şi aici vorbim de ceea ce spuneam anterior de zona semiconductorilor sau de zona materiilor prime non energetice. Am avut sectoare economice care au funcţionat la un moment dat pe baza unor licenţe sau pe baza unor exploatări, ţinând cont de infrastructura pe care o aveam în anii 70-80, dar acum putem să redevenim jucători majori în această piaţă", a adăugat Florin Spătaru.