Toţi operatorii din sectorul agroalimentar vor avea obligaţia de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare (proiect)
15 Mai 2024 Agerpres
Proiectul de act normativ prevede, printre altele, sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a operatorilor economici asupra necesităţii de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat, miercuri, în transparenţă decizională, proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
"Prezentul proiect vizează amendarea cadrului juridic în domeniul risipei alimentare prin introducerea caracterului obligatoriu pentru toţi operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european şi internaţional, de către România", se arată într-un comunicat al MADR transmis AGERPRES.
Proiectul de act normativ prevede, printre altele, sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a operatorilor economici asupra necesităţii de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare; creşterea cantităţii de alimente ce fac obiectul donării; elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare; asigurarea unei gestionări şi monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire şi reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.
"Prezentul proiect vizează amendarea cadrului juridic în domeniul risipei alimentare prin introducerea caracterului obligatoriu pentru toţi operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european şi internaţional, de către România", se arată într-un comunicat al MADR transmis AGERPRES.
Proiectul de act normativ prevede, printre altele, sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a operatorilor economici asupra necesităţii de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare; creşterea cantităţii de alimente ce fac obiectul donării; elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare; asigurarea unei gestionări şi monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire şi reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare.
Astfel, odată cu intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii 217/2016, operatorii economici vor avea următoarele obligaţii: să implementeze cel puţin două măsuri/acţiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deşeurilor alimentare generate; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit, atât agenţii economici recunoscuţi ca receptori, cât şi agenţii economici donatori.
Potrivit Comisiei Europene, pierderile şi risipa de alimente sporesc riscul de insecuritate alimentară şi afectează mediul, iar reducerea risipei de alimente este necesară în lupta cu schimbările climatice. Aceasta este responsabilă de circa 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, producerea şi transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale.
Printre obiectivele strategiei "De la fermă la consumator" se numără etichetarea mai clară a datelor de expirare pentru a contribui la reducerea risipei alimentare. În cadrul acestei strategii, Comisia va investiga, de asemenea, pierderile de alimente de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare cu alimente.
"Date fiind preocupările existente la nivelul instituţiilor europene privind îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă al Organizaţiei Naţiunilor Unite de a reduce la jumătate, până în 2030, risipa de alimente pe cap de locuitor, România, în calitate de parte semnatară a Acordului de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015, care a confirmat, alături de celelalte state membre UE, precum şi de statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), atingerea obiectivului de reducere cu 50% a risipei de alimente, până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, a adoptat în anul 2016 un cadru juridic voluntar", se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Însă lipsa reglementării risipei alimentare, la nivel european, coroborată cu caracterul voluntar al Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la nivel naţional, şi interesul scăzut al operatorilor economici de a se implica în mecanismul de donare de alimente a determinat modificarea/completarea/amendarea cadrului juridic specific diminuării risipei de alimente.
Astfel, cadrul juridic naţional specific diminuării risipei de alimente, reprezentat de Legea nr. 217/2016, republicată, cu modificările şi completările ulterioare a fost amendat prin Legea nr. 49/2024, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 225 din 18.03.2024, în scopul creşterii eficienţei implementării acestuia.
Elementul definitoriu adus prin Legea nr. 49/2024 constă în introducerea caracterului obligatoriu pentru toţi operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european şi internaţional, de către România, relevă sursa citată.
"Având în vedere faptul că punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 49/2024 ar presupune modificarea şi/sau completarea substanţială a Normelor de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019, pentru a fi respectate prevederile art. 61 alin.(1) teza finală din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară elaborarea unei noi hotărâri a Guvernului pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare şi abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 51/2019, fapt pentru care la nivelul MADR a fost constituit un grup de lucru cu reprezentanţi ai: Ministerului Finanţelor, Ministerului Sănătăţii, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor", se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 546 / 5699 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
Peligrad Law a asistat Heineken România SA în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut confirmarea anulării unor obligații fiscale de peste 7 mil. €, o decizie de referință pentru practica fiscală
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





